Marile cotidiane străine scriu despre decizia internaţională de înarmare a guvernului libian recunoscut de ONU. Presa internaţională inserează de asemenea multe alte articole care descriu climatul de securitate tot mai tensionat din spaţiul european. „Marile puteri, în frunte cu Statele Unite, sunt gata să analizeze solicitările noului guvern de unitate din Libia, de a fi exceptat de la embargoul asupra armelor pentru a-şi putea instaura autoritatea în ţară”, relatează New York Times. „Occidentul contează pe guvernul de unitate susţinut de ONU, pentru combaterea militanţilor ISIS din Libia şi pentru prevenirea unor noi fluxuri de migranţi care s-ar îndrepta spre nord, traversând Mediterana”, precizează acelaşi cotidian new-yorkez. Decizia este rezultatul reuniunii internaţionale desfăşurate la Viena „în încercarea de a pune capăt disensiunilor care paralizează Libia”, explică la rândul său Liberation. Căci „Libia s-a afundat în haos după răsturnarea de la putere şi moartea lui Moammar Gaddhafi, cu cinci ani în urmă, şi transformarea teritoriului într-un câmp de confruntare a miliţiilor rivale”, după cum aminteşte The Guardian. „Iar mai de curând, continuă acelaşi cotidian londonez, vidul de putere a permis radicalilor jihadişti să-şi extindă prezenţa, oferindu-le o potenţială bază în ţara separată de Europa doar de apele Mării Mediterane”. Astfel că La Stampa prezintă „submarinele care apără Italia” de mai mult de un an, patrulând zona din largul coastelor libiene şi monitorizând comunicaţiile din acest spaţiu. Şi tot La Stampa scrie despre cealaltă ameninţare cu care se confruntă Europa în ultima vreme, cea venită dinspre est. „În bazele NATO din Marea Baltică există convingerea că ‘Suntem la un pas de război'”, titrează ziarul italian. Financial Times menţionează că „unitatea de reacţie rapidă a NATO nu este pregătită pentru a fi desfăşurată”. Este vorba de „vârful de lance al alianţei”, a cărui înfiinţare a fost decisă la summitul NATO din 2014 pentru contracararea agresiunii Rusiei, explică Financial Times. Cu precizarea că „decizia Rusiei de a-şi suplimenta spectaculos forţele din Kaliningrad şi activele militare din teritoriile de la frontierele sale ar periclita unitatea de elită a NATO înainte de a fi gata de luptă”. Acesta ar fi fost unul din motivele amplasării unor trupe mai numeroase de-a lungul flancului estic al alianţei, mai citim în ziarul londonez. Iar din Polonia, Rzeczpospolita informează că „Ucraina ridică un zid la graniţa cu Rusia”, care ar urma să fie finalizat până în anul 2018. Cu Wall Street Journal, ne îndreptăm atenţia şi asupra armatei din Turcia, a cărei influenţă este din nou în creştere. „După 13 ani în care a fost metodic marginalizată, de când Recep Tayyip Erdogan domină scena politică turcă, armata îşi recâştigă influenţa pe măsură ce preşedintele îşi scoate pe tuşă adversarii politici”, constată cotidianul american. Şi detaliază: „Generalii turci mai astâmpără din elanul dlui Erdogan de a trimite trupe în Siria, coordonează o controversată campanie militară împotriva insurgenţilor kurzi şi apără relaţiile Turciei cu aliaţii occidentali, care îl privesc pe preşedinte cu suspiciune”. „Clarificând politica, continuă ziarul american, ei au redevenit un pion important în adoptarea deciziilor vizând securitatea naţională”. De remarcat şi un articol semnat de o româncă şi publicat de The Guardian despre România. „România trece printr-o perioadă interesantă: politicienii cad ca muştele ca urmare a unei cruciade anticorupţie purtate de o instituţie naţională susţinută de UE, iar un nucleu de cetăţeni activi monitorizează îndeaproape viaţa publică. Pe moment, ţara virează în sens contrar naţionalismului anti-democratic care acaparează Ungaria şi Polonia. Dar sentimentele rasiste şi xenofobe există acolo, în societatea noastră, şi s-ar putea materializa sub formă politică oricând”, atenţionează autoarea articolului din The Guardian.
Adriana Buzoianu, RADOR
