Desfăşurarea noilor forţe ale Alianţei Nord-Atlantice în estul Europei nu contravine acordurilor încheiate cu Rusia, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, scrie Stars and Stripes. Secretarul general al NATO a subliniat că miniştrii de Externe din ţările membre ale Alianţei vor discuta astăzi despre desfăşurarea următoarei şedinţe a Consiliului Rusia-NATO, adaugă Tass. Totuşi, fostul adjunct al comandantului general al NATO în Europa, generalul britanic Richard Shirreff, crede că scenariul său potrivit căruia Alianţa ar putea intra, într-un an de zile, într-un conflict nuclear cu Rusia, ar fi plauzibil, consemnează The Independent. Generalul Shirreff crede că Moscova ar putea planifica atacuri asupra Letoniei, Lituaniei şi Estoniei şi că Occidentul trebuie să acţioneze acum, prin întărirea capacităţii sale defensive, pentru a evita ‘o potenţială catastrofă’, subliniază The Daily Mail. În urma operaţionalizării scutului antirachetă al SUA în România, acţiune pe care Moscova o vede ca pe o ameninţare la adresa securităţii sale, Rusia îşi modernizează staţia radar din Crimeea, pentru a detecta lansarea de rachete balistice hipersonice şi de croazieră, de pe nave din Marea Mediterană şi Marea Neagră, anunţă International Business Times. Şi sistemul rusesc de rachete strategice „Barguzin” poate deveni un răspuns asimetric la sistemul complex al scutului de apărare împotriva rachetelor balistice BMD al NATO în Europa, desfăşurat în România şi Polonia, cred experţi militari citaţi de Sputnik. Armata rusă ar putea primi cinci sisteme feroviare Barguzin, până în 2020, menţionează Regnum. Complexul nuclear se deplasează în permanenţă pe întreaga reţea feroviară a ţării, care este a doua cea mai lungă reţea de cale ferată, la nivel global. În acelaşi timp, Rusia şi Republica Belarus vor pregăti împreună un răspuns la sistemul de apărare antirachetă al SUA, anunţă Interfax. Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat că ţara sa nu doreşte un Război Rece între NATO şi Rusia, citează Ria Novosti. NATO se află în faţa unei experienţe cunoscute – un alt Război Rece în Est, titrează ABC. Care sunt, atunci, planurile? Un batalion în Polonia şi în fiecare dintre cele trei state baltice sau o versiune mai modestă, un batalion al NATO pentru toată zona, continuă ziarul spaniol. Peste o mie de militari spanioli şi 480 de vehicule vor începe să sosească, de marţea viitoare, la Szczecin, oraşul portuar în care Winston Churchill a plasat iniţierea Cortinei de Fier, aminteşte ABC. Aceste trupe spaniole vor participa la două exerciţii militare ale NATO – Brilliant Jump şi Valiant Falcon, dar şi la manevre comune împreună cu trupe americane şi poloneze, în cadrul celei mai mari demonstraţii de forţă militară, în Polonia ultimilor ani, precizează ABC.
La Londra, guvernul Cameron şi-a reafirmat angajamentul privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare, scrie The Telegraph. Regina Elisabeta a II-a a confirmat, în discursul rostit la tradiţionala ceremonie de la Palatul Westminster, intenţia guvernului de a reînnoi sistemul Trident de descurajare nucleară, al Marii Britanii. Regina a reafirmat că bugetul apărării va creşte cu 0,5% peste inflaţie, în fiecare an, până în 2020 – 2021, iar Armata şi agenţiile de securitate şi de informaţii vor avea acces la până la 1,5 miliarde de lire sterline pe an, din noul fond comun pentru securitate. Din aprilie, bugetul apărării a crescut în termeni reali pentru prima dată în şase ani, precizează The Telegraph. Urmărind atent bătălia care domină Parlamentul şi îi aţâţă pe conservatori unii împotriva celorlalţi, Regina a făcut o scurtă referire la referendumul privind planul Brexit, şi a abordat mai pe larg problema extremismului islamist. Discursul a atins şi tema clarificării, pentru prima dată, în Regatul Unit, a normelor privind utilizarea dronelor, scrie ziarul britanic. Discursul Reginei a dezvăluit „legislaţia care va plasa Marea Britanie în prima linie a tehnologiei sigure în industria vehiculelor autonome, cum ar fi dronele şi avioanele spaţiale”.
La rândul său, Pentagonul dezvăluie un plan de dezvoltare a mini-dronelor, informează The Washington Times. Oficialii militari americani cred că sistemele aeriene fără pilot vor schimba faţa războiului modern, notează Defense News. Specialiştii apreciază că sistemele aeriene fără pilot de mici dimensiuni vor constitui suportul fundamental al misiunilor aeriene de strângere de informaţii, de supraveghere şi de recunoaştere, în următorii 20 de ani”.
Cristina Zaharia
