Evoluţiile politice din Europa se află în prim planul comentariilor din presa internaţională, mai ales pe fondul alegerilor prezidenţiale din Austria. Apropiere până la egalitate în cursa electorală, după primele exit-poll-uri, între liderul de extremă dreaptă, Norbert Hofer şi independentul Alexander Van der Bellen, fost lider al verzilor. Alexander Van der Bellen, fost profesor universitar de orientare centristă, dar care întruchipează aspiraţiile stângii, arată Die Presse. În acelaşi timp, „Norbert Hofer, o mână de fier într-o mănușă de catifea, islamofob şi eurosceptic”, este portretul făcut de Le Figaro. Cotidianul francez face în continuare o analiză amplă şi constată o tendinţă în creştere la nivel european: „Austria, naţiune considerată pentru multă vreme drept centristă şi paşnică, este pe cale de a se alătura Ungariei, Poloniei, Finlandei între ţările UE în care dreapta dură, „antiliberală”, ori chiar extremistă se află la guvernare. Aceleaşi cauze, aceleaşi efecte: o clasă de mijloc dezorientată de anii de criză economică şi de globalizare accelerată, care basculează şi întâlneşte o extremă dreaptă abilă în a juca pe cartea pierderii identităţii, fricii de islam şi a afluxului de refugiaţi. Rezultatul: de-a lungul întregii Europe partidele tradiţionale de dreapta şi mai ales de stânga bat în retragere, îşi pierd electorii, se află la sfârşitul unei ere”. „Fascismul stângii austriece este la fel de perfid ca cel al dreptei”, opinează Le Monde şi adăugă că „Marile coaliţii au asfixiat dezbaterea politică”. The Telegraph remarcă şocul provocat clasei politice austriece de cele două candidaturi la preşedinţie, mai ales că este pentru prima dată când formaţiunile politice din care provin nu au mai ajuns în turul al doilea din 1945. Iar reacţia populistă a Europei se adânceşte. Într-un interviu pentru The Sunday Telegraph, Geert Wilders, aflat în fruntea sondajelor din Olanda, susţine că Marea Britanie ar putea „elibera Europa din nou”, votând pentru Brexit şi declanșând astfel o revoluţie a populiştilor. La Bruxelles a avut loc duminică, la palatul regal ceremonia de omagiere a victimelor atentatelor din 22 martie, anunţă la Libre Belgique, iar Le Monde reţine îndemnul adresat concetăţenilor săi de regele Philippe, cităm: „Să fim conștienți de puterile noastre și să ne îndreptăm slăbiciunile”. Iar ameninţările vin deja. Gazeta belgiană menţionează apelul Statului Islamic de a ataca Europa şi America în timpul ramandanului, la începutul lunii iunie. Pericolul este însă aproape. New York Times notează „Cum a fost transformat Kosovo într-un teren propice pentru ISIS” şi detaliază: „Clerici extremişti şi grupări secrete finanţate în principal de saudiţi au transformat societatea musulmană, tolerantă cândva, într-un spaţiu al extremismului”. Pe de altă parte, un număr tot mai mare de occidentali se oferă voluntari, alăturându-se kurzilor care luptă împotriva jihadiştilor terorişti din Irak şi Siria, precizează The Independent. Între timp, liderul talibanilor afgani, mollahul Akhtar Mansour, a fost ucis într-un atac aerian american, potrivit New York Times, ceea ce sporeşte implicarea SUA în războiul afgan, apreciază Washington Post. The Independent pune accentul: Pakistanul susţine că SUA i-au încălcat suveranitatea teritorială, în timp ce The Guardian este de părere că moartea succesorului lui Omar Mullah în provincia Baluchistan ar putea avea un efect major asupra relațiilor americano-pakistaneze.
Iulia Lăpădat
