Scutul american antirachetă amplasat în Europa generează noi schimburi de replici tăioase între Rusia şi ţările europene implicate în acest proiect. După ce vineri, în Grecia, preşedintele Rusiei a făcut loc în declaraţiile sale unor avertismente la adresa României şi Poloniei, pe care le atenţionează că s-ar putea afla în raza rachetelor ruseşti, ministrul polonez de externe a reiterat ieri faptul că scutul antirachetă nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia. The New York Times aminteşte că „Vladimir Putin a spus, vineri, că Polonia şi România ar putea deveni ţinte ale rachetelor ruseşti, deoarece găzduiesc elemente ale scutului american cu rachete pe care Moscova îl consideră o ameninţare pentru securitatea sa”. Ministrul polonez a replicat însă că „scutul nu are nicio relevanţă pentru securitatea rusească” şi a subliniat că „Oricum, prezenţa militară a americanilor şi a forţelor multinaţionale NATO este un răspuns la comportamentul realmente agresiv al autorităţilor ruse”. Iar potrivit Financial Times, Vladimir Putin a spus că Washingtonul şi aliaţii săi au ignorat avertismentele ruseşti referitoare la potenţiale contramăsuri împotriva sistemului militar din Europa de Est, pe care Moscova îl consideră o ameninţare la adresa sa. Tot „un gest ostil” consideră Rusia că este şi angajarea fostului şef al NATO de către preşedintele Ucrainei în calitate de consilier special. The Guardian reia declaraţia adjunctului şefului comisiei de afaceri externe din camera inferioară a parlamentului rus, care spune că numirea este un gest „care va fi susţinut însă prin măsuri”.
Despre simbolistica unui gest scrie şi o parte a presei internaţionale care trage o linie după vizita istorică a preşedintelui Obama la Hiroshima. Amintind la unison că este prima vizită a unui preşedinte american în funcţie în oraşul distrus de bomba atomică la mijlocul secolului trecut, presa reţine însă că Barack Obama nu a mers în Japonia pentru a-şi cere scuze ci pentru a lansa un apel la descurajarea înarmării nucleare. La Nazione aminteşte că „liderul american a subliniat de mai multe ori că, în timpul vizitei sale în Japonia, nu intenţionează să ceară scuze pentru tragedia de acum 71 de ani, chiar dacă va aduce oricum omagiu celor 210.000 de victime japoneze ale bombei nucleare”. Iar El Pais arată că „supravieţuitorii îi cer cu toată fermitatea lui Obama să îndeplinească unul dintre obiectivele pe care acesta le are în vedere cu ocazia vizitei sale: să dea un nou impuls propunerii de a crea o lume fără arme nucleare, obiectiv pe care preşedintele l-a abordat la începutul mandatului său, într-un discurs la Praga în 2009”.
Despre demersurile de limitare la nivel mondial a armelor nucleare şi acordul dintre SUA şi Iran în acest domeniu scrie din nou Daily Mail, în contextul realegerii, în fruntea Parlamentului iranian, a conservatorului moderat Ali Larijani. Publicaţia britanică arată că Larijani şi-a păstrat conducerea Parlamentului în pofida victoriilor obţinute de reformişti la alegerile legislative din februarie. Larijani beneficiază de pe urma sprijinului pe care l-a oferit acordului nuclear SUA-Iran, menţionează Daily Mail. Publicaţia turcă Habertürk comentează că „rezultatele alegerilor pentru şefia Parlamentului au arătat că independenţii, care constituie aproximativ o treime a deputaţilor, i-au susţinut la vot pe conservatori. Având în vedere acest rezultat, se estimează că Larijani are toate şansele să fie ales preşedinte deplin al Parlamentului iranian”. Rămânând în registrul politic, presa reţine faptul că noul premier al Turciei, Binali Yıldırım, a primit un vot de încredere din partea Parlamentului pentru programul de guvernare propus. Ziarul turc Milliyet arată că cel de al 65-lea guvern al Turciei a obţinut peste două treimi din voturi în legislativ. Coincidenţă sau nu, votul de încredere se suprapune cu cea de a 563-a serbare a cuceririi fostei capitale bizantine, Constantinopol, de către sultanul otoman Mahomed al II-lea, supranumit „Cuceritorul”. În timp ce presa guvernamentală relatează ceremoniile organizate punând accent pe mesajele politicienilor, ziarul de opoziţie Cumhuriyet reţine un comentariu acid publicat pe reţelele de socializare, potrivit căruia „nici măcar sultanul Mahomed al II-lea nu a cheltuit atâţia bani în timpul cuceririlor” câţi s-au cheltuit cu serbările.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
