În 1241, armata mongolă invada Regatul Ungariei, după victoria din Bătălia de la Mohi şi alungarea regelui Bela al IV-lea. După invazie, Ungaria a rămas în ruine. Aproape jumătate din localităţi fuseseră distruse de armatele invadatoare. Aproape un sfert din populaţie a fost masacrată, în special în zonele din Câmpia Panonică (Alföld), unde au rămas foarte puţini supravieţuitori, în Banat şi în Transilvania. În 1242, în ciuda rezistenţei foarte scăzute cu care s-au mai confruntat, mongolii au ales să se retragă brusc şi au părăsit zona.
Un studiu recent despre clima din Europa Răsăriteană în acea perioadă a formulat o ipoteză privind motivul care ar fi stat la baza acestei decizii.
După o iarnă lungă, cu foarte multă zăpadă, primăvara din 1242 a fost una deosebit de umedă, a demonstrat analiza efectuată pe inelele formate în trunchiurile arborilor. În consecinţă, pusta maghiară s-a transformat într-o imensă mlaştină, spune cercetătorul Nicola di Cosmo, profesor de istorie la Univeristatea Princeton. Mongolii, care erau dependenţi de caii lor, ar fi întâmpinat astfel dificultăţi, nemaiputându-se deplasa în teritoriul inundat, iar animalele nu au mai avut locuri de păşunat.
„Este un caz particular, unul dintre puţinele în care putem face asocieri între un eveniment climatic şi unul istoric foarte important”, a declarat Di Cosmo pentru publicaţia online Live Science.
Marea invazie mongolă din Europa a avut loc după moartea celebrului lider Ginghis Han, care a avut loc în 1227. Fiul său, Ogodei, a condus armatele mongole spre Rusia în 1235 şi apoi spre Europa de Răsărit, în jurul anului 1240. În primele luni ale anului 1242, Dunărea şi alte râuri din regiune au îngheţat, potrivit cronicilor. Acest lucru le-a permis mongolilor să pătrundă în vestul Ungariei, unde au purtat lupte timp de câteva luni, înaintea retragerii lor bruşte.
Ulf Büntgen, co-autor al studiului realizat de Di Cosmo, un cercetător în domeniul climatic de la Institutul Federal Elveţian WSL, a analizat inelele arborilor din mai multe regiuni, pornind din nordul Scandinaviei, Munţii Ural, Carpaţii din zona României, Alpii Austrieci şi Munţii Altai din Rusia, pentru a obţine date despre factorii climatici care ar fi influenţat deciziile armatei mongole.
Teorii anterioare formulau ipoteza că moartea liderului Ogodei în decembrie 1241 ar fi fost motivul pentru care mongolii s-au întors acasă. Di Cosmo spune însă că argumentul este insuficient, deoarece comandatul mongol rămas la cârma oştirii nu s-a întors în Mongolia pentru a se implica în treburile politice, ci a rămas în Rusia.
Inelele vizibile în secţiunea trunchiurilor arborilor sunt un fel de registru ar creşterii acestora în timpul verii şi stagnarea din timpul iernii, ceea ce furnizează cercetătorilor un instrument foarte util în determinarea condiţiilor meteo dintr-un anumit an. Datele analizate au relevat existenţa unor temperaturi ridicate în Ungaria între 1238 şi 1241, urmate de o bruscă răcire a vremii din verile anilor 1242-1244. În 1242, regiunea care acoperea sudul Poloniei, teritoriul actual al Cehiei, vestul Slovaciei de astăzi, nord-vestul Ungariei şi estul Austriei a fost marcată de o vreme extrem de umedă – au concluzionat cercetătorii în studiul publicat pe 26 mai în revista ştiinţifică „Scientific Reports”.
Descoperirea care a dus la ipoteza retragerii mongolilor din cauza inundării câmpiei ungare poate fi argumentată destul de solid. Se ştie că până în anii 1700-1800, când au fost făcute primele lucrări de drenare, aceasta devenea mlăştinoasă. În plus, retragerea mongolă s-a făcut pe alte rute decât cele folosite la venire, folosind zone cu relief mai înalt, cum ar fi dealurile subcarpatice, afirmă Di Cosmo, care precizează: „Toate aceste indicii sunt o dovadă că nu erau mulţumiţi de terenul pe care operau”.
Cercetătorii au mai constatat că între 1211 şi 1225, clima caldă şi umedă îi ajutase pe mongoli să înainteze spre vest, vegetaţia bogată fiind o sursă constantă de hrană pentru caii acestora. Alţi oameni de ştiinţă au stabilit în 2011 că mongolii ar fi influenţat chiar ei, într-o anumită măsură, clima. Invazia din anii 1200 a avut un efect scăzut, dar totuşi perceptibil, asupra nivelului global de dioxid de carbon, cauzat de numărul de decese şi distrugerile provocate de expansiunea lor. Toate acestea au dus la o scădere a despăduririlor care erau făcute pentru a cultiva recolte.
www.livescience.com
Traducerea şi adaptarea: Bianca Ioniţă
