Adunarea Parlamentară a NATO s-a încheiat, la Tirana, cu adoptarea unei declaraţii unanime privind reasigurarea acelor aliaţi din cadrul organizaţiei care se simt ameninţaţi şi a îndemnat atât statele membre, cât şi statele partenere să înfrunte consolidarea militară a Rusiei, consemnează Stars and Stripes. Declaraţia presupune întărirea măsurilor defensive convenţionale şi nucleare, creşterea pregătirii militare a NATO şi stimularea cooperării cu Suedia şi Finlanda. Totodată, şeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la Varşovia că Alianţa va desfăşura mai multe trupe în Polonia, anunţă EUObserver, precizând că forţele NATO nu sunt menite a provoca, ci a preveni conflicte. Deşi Rusia se pronunţă în favoarea unui dialog cu Alianţa Nord-Atlantică, ea susţine că NATO face totul pentru a provoca, după cum a declarat vicepreşedintele Comisiei pentru Relaţii Externe din Duma de Stat a Rusiei, citat de Ria Novosti. Relaţiile dintre NATO şi Rusia continuă să se deterioreze, după ce Moscova a asigurat că va neutraliza orice ameninţări la adresa prezenţei sale în Marea Neagră, notează Newsweek. Reprezentantul rus la NATO, Alexander Gruşko, a declarat pentru Rossiiskaia Gazeta că Marea Neagră nu va deveni un „lac al NATO”, după ce, anterior, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îşi exprimase, în Financial Times, teama că Rusia ar dori să încercuiască Marea Neagră şi s-o transforme „într-un lac rusesc”. În plus, afirmaţia preşedintelui Vladimir Putin că România şi Polonia sunt în raza unui atac rusesc e un bluf care vizează mai mult Washingtonul decât Europa de Est, crede publicaţia americană Atlantico. Reacţia ruşilor va lua forme destul de uşor de identificat: strategia naţională rusească va include ţările care găzduiesc elementele acestui sistem în doctrina sa, Rusia va lua măsuri diplomatice de represalii, şi, cu siguranţă, îşi va mări capacitatea militară în Europa, cu rachetele Iskander la Kaliningrad, dar şi cu mijloacele de război electronic, crede Atlantico. În acelaşi timp, premierul rus Dmitri Medvedev le-a cerut oficialilor din industria militară să menţină ţara pe locul doi în lume ca exportator de arme, scrie Russia Today, amintind că, recent, guvernul rus a aprobat un program de dezvoltare a industriei apărării, care stipulează că, până în 2020, volumul producţiei de arme în ţară ar trebui aproape să se dubleze faţă de 2014. Dar nu va exista niciun compromis cu Rusia, asigură preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în ciuda vizitei sale planificate la forumul de la Sankt Petersburg, în iunie, scrie EUObserver, informând că UE va analiza în iulie restrângerea sau eliminarea sancţiunilor economice contra Rusiei. Menţinerea unei poziţii feme împotriva Rusiei rămâne politica oficială, notează Der Spiegel. Dar, deşi SUA se opun, Germania a început să lucreze la atenuarea atentă a sancţiunilor, adaugă ziarul german.
În Bulgaria s-au reunit liderii şi diplomaţii din statele sud-est europene participante la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), anunţă Kathimerini. În timpul preşedinţiei sale la SEECP, Bulgaria s-a concentrat asupra migraţiei, gestionării fluxurilor de refugiaţi, dezvoltării transportului şi conectivităţii infrastructurii energetice, ca probleme cheie. La Sofia, reprezentanţii SEECP au recunoscut „necesitatea de a acţiona într-un spirit de responsabilitate şi solidaritate” în Europa de Sud-Est, adaugă BNR, din capitala bulgară.
În raportul său anual, Oficiul European Anti-Fraudă (OLAF) a concluzionat că bugetul UE a pierdut în 2015 aproape un miliard de dolari din cauza fraudelor, titrează The New York Times. Fondurile UE au fost acordate unor beneficiari necinstiţi, cele mai mari concentraţii de cereri suspectate a fi false fiind depistate în România, Bulgaria şi Ungaria, adaugă Sky News. Tensiunile sociale continuă în Franţa. Cu zece zile înainte de începerea campionatului european de fotbal, Euro 2016, guvernul caută soluţii de ieşire din criză, în urma lansării unui contestat proiect de reformă a Codului Muncii, informează Le Monde. Dar Franţa nu este singura ţară lovită de conflicte sociale. Şi în Belgia, o grevă contra politicii de austeritate a afectat administraţiile, serviciile publice şi transportul în comun, scrie Le Soir.
Prinţul Charles al Marii Britanii a revenit în România, unde patronează o organizaţie umanitară de promovare a meşteşugurilor din Transilvania, notează The Washington Post. Prinţul s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Dacian Cioloş, pentru a discuta probleme care îl interesează, inclusiv conservarea patrimoniului cultural al ţării, dezvoltarea rurală susţinută şi arhitectura tradiţională românească. Ziarul american aminteşte că astăzi se împlineşte un an de la înfiinţarea Fundaţiei Prinţului de Wales în România, pentru susţinerea patrimoniului naţional.
(Cristina Zaharia)
