După ce şi-a exprimat în mai multe rânduri îngrijorarea legată de modificările efectuate la Curtea Constituţională din Polonia şi a atras atenţia că aceste schimbări paralizează practic activitatea instanţei, Comisia Europeană a luat prima măsură concretă în acest sens. Potrivit The Warsaw Business Journal, Comisia a transmis un aviz oficial autorităţilor poloneze prin care cere soluţionarea impasului legislativ la care s-a ajuns după modificarea componenţei Curţii Constituţionale printr-o lege dată de partidul actualului preşedinte, Jaroslaw Kaczynski. Atrăgând atenţia asupra existenţei unor nereguli în exercitarea statului de drept, vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a precizat că discuţiile avute cu premierul polonez nu au permis identificarea unor soluţii concrete. The Warsaw Business Journal notează că „guvernul polonez va avea două săptămâni pentru a răspunde avizului”. Iar Die Welt arată că în cazul în care răspunsul autorităţilor poloneze se dovedeşte nesatisfăcător, Comisia poate trece la pasul următor, impunerea de sancţiuni contra Poloniei, inclusiv suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE. Într-o primă reacţie, prim-ministrul polonez a declarat ziarului Fakt că „avizul este doar o opinie şi nu va avea niciun impact asupra deciziilor luate în Polonia”.
Într-un context politic tot mai tensionat şi marcat de ruperea coeziunii pe Bătrânul Continent, un element care i-ar putea reda Europei unitatea este, potrivit presei internaţionale, inaugurarea tunelului elveţian Saint-Gotthard. Sub titlul „Cum poate un supertunel elveţian să lege Europa”, The Globe and Mail notează că inaugurarea construcţiei pe sub Alpi, în lungime de peste 57 de kilometri, „marchează începutul unei revoluţii logistice şi comerciale între nordul şi sudul Europei”. Ziarul adaugă că tunelul, la a cărui inaugurare au participat cancelarul Germaniei, preşedintele Franţei şi premierul Italiei, reprezintă „o componentă-cheie în crearea unui coridor de mare viteză care va transporta marfă şi pasageri din cel mai aglomerat port al Europei, Rotterdam, tranzitând Elveţia, până în inima industrializată a Italiei de nord”. Iar ziarul elveţian The Local relatează impresionantul spectacol inaugural, susţinut de peste 600 de artişti îmbrăcaţi în muncitori, personaje fantastice şi îngeri. Tot despre muncitori şi Elveţia scrie şi publicaţia Balkan Insight în ediţia online, amintind că de ieri au fost ridicate restricţiile pentru românii şi bulgarii care vor să muncească în ţara cantoanelor. Aceştia vor primi permise de muncă după ce au obţinut un contract local de angajare. Muncitorii cu contracte pe termen scurt, de până la trei luni, nu vor avea nevoie de permis de reşedinţă, potrivit noilor reglementări, mai anunţă Balkan Insight.
În timp ce circulaţia şi angajarea cetăţenilor din statele membre ale Uniunii sunt susţinute prin diverse facilităţi tehnice dar şi legislative, migranţii extracomunitari se confruntă cu tot mai multe dificultăţi în a ajunge în ţările de destinaţie. Dacă unele state au decis să închidă puncte de trecere a frontierei sau să ridice garduri de sârmă, Danemarca şi Suedia au anunţat că prelungesc până în noiembrie controalele la graniţa cu Germania, în încercarea de a stăvili fluxul migrator. Potrivit Euractiv, cele două ţări au motivat această decizie prin insuficienţa măsurilor de securitate la frontierele externe ale Uniunii. The Copenhagen Post notează că ministrul danez al imigraţiei a arătat că „trebuie să avem grijă de propriile noastre frontiere în aşteptarea unei soluţii comune europene”. Publicaţia suedeză The Local arată că numărul imigranţilor a scăzut puternic după ce în noiembrie 2015 au fost introduse controale aleatorii de documente la frontieră. Din Siria, principală ţară-sursă de imigranţi, presa internaţională reţine intrarea în vigoare a unui armistiţiu în zona oraşului Darayya, suburbie a capitalei Damasc. Un prim convoi umanitar ajunge în acest oraş după patru ani, relatează canalul iranian de ştiri PressTV, comentând că deşi şi-a oferit cooperarea în privinţa ajutării civililor din zonele asediate de gruparea ISIS, regimul de la Damasc susţine că de multe ori ajutoarele ajung chiar în mâinile militanţilor acestei organizaţii. Din Turcia vecină, presa notează că gruparea kurdă PKK – considerată teroristă de Ankara – şi-a anunţat schimbarea strategiei. Potrivit ziarului Cumhuriyet, un înalt responsabil PKK a avertizat că vor fi extinse luptele de stradă în fiecare oraş până la atingerea scopului final, un Kurdistan autonom.
Florin Matei – Agenţia de presă RADOR
