13 dintre cei mai proeminenţi oameni de ştiinţă britanici au anunţat că susţin campania în favoarea rămânerii Marii Britanii în UE, înaintea desfăşurării referendumului din această lună, motivând faptul că o eventuală părăsire a blocului comunitar european ar periclita activitatea de cercetare. În cadrul unei scrisori publicate în cotidianul ‘Telegraph’, mai mulţi laureaţi ai Premiului Nobel, inclusiv Sir John Gurdon, profesorul Peter Higgs şi Sir Paul Nurse, susţin că UE permite oamenilor de ştiinţă să se mişte liber şi să colaboreze în modalităţi care s-ar pierde în cazul unui Brexit. Aceştia mai susţin de asemenea că finanţările europene ar dispărea dacă Marea Britanie ar vota să părăsească UE, iar domeniul ştiinţific britanic ar suferi pe plan mondial.
„Perspectiva pierderii finanţărilor europene pentru cercetare este un risc major pentru activitatea ştiinţifică britanică”, au menţionat semnatarii anunţului. Afirmaţiile militanţilor campaniei „Brexit” potrivit cărora Trezoreria va compensa aceste neajunsuri sunt naive, având în vedere că guvernările succesive au permis Marii Britanii să se situeze mult sub mediile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) şi UE privind investiţiile în cercetare, raportat la procentul alocat din Produsul Intern Brut. „Ştiinţa prosperă prin permeabilitatea ideilor şi a oamenilor şi înfloreşte în medii care unifică inteligenţa, minimizează barierele şi în condiţii de liber schimb şi colaborare. Uniunea Europeană furnizează un astfel de mediu, iar oamenii de ştiinţă apreciază acest lucru foarte mult.”
Potrivit unui studiu recent publicat în prestigiosul jurnal ‘Nature’, 90 de procente dintre oamenii de ştiinţă doresc ca Marea Britanie să rămână în Europa. Cu toate acestea, un grup de campanie ‘Cercetători pentru Marea Britanie’ susţine că statul nu va suferi în eventualitatea unui Brexit după ce au descoperit că primele două ţări situate într-un top al statelor finanţate din programul de 80 de miliarde de euro „Orizont 2020” nu sunt membre UE. Unele dintre 15 ţări non-UE, printre care Islanda, Israel, Ucraina, Norvegia şi Turcia pot aplica pentru finanţări din cea mai mare schemă de finanţare din Europa. Potrivit unor date, privind cheltuielile per capita, Islanda şi Norvegia o duc mult mai bine decât Marea Britanie. În timp ce Marea Britanie primeşte în jur de 12 milioane de euro pentru un milion de persoane, Islanda beneficiază de 27 de milioane, iar Norvegia de 20 de milioane. Israelul o duce de asemenea mai bine la acest capitol, cu fonduri de 14 milioane de euro pentru un milion de cetăţeni. Oricum, experţii au indicat că, per ansamblu, doar 7,2 procente din finanţările UE au fost acordate organismelor de cercetare şi afaceri din afara UE. Marea Britanie a primit, în general, aproximativ 16 procente din întregul buget european pentru cercetare de la data lansării proiectului „Orizont 2020” (Programul Orizont 2020 este cel mai amplu program de Cercetare şi Inovare derulat vreodată de Uniunea Europeană – n. trad.)
http://www.telegraph.co.uk/ – 11 iunie
