”Am plecat de acasă cu un rucsac în spate, cu trei tricouri și câteva cărți, fără să știu unde mă duc. Dar există soluții, nu te-ai născut nici șef de stație, nici măturător pe stradă”.
Liviana Tane spune că e mai mult dascăl decât jurnalist. A condus redacții de știri, a creat campanii TV, a făcut proiecte europene, dar tot timpul a învățat și pe alții tot ce știe. Când credea că lumea e a ei, a rămas fără bani, casă, mașină. Dar acum are un băiețel, David ”Super-eroul”, și propria ei afacere, o școală de comunicare și media, The Nest Project. Totuși, când o întrebi dacă e o femeie de succes, îți răspunde că este o mamă bună.
O văd de la depărtare zâmbind, e cu bine-cunoscutul rucsac in spate. Am întrebat-o cum și-a petrecut ziua și am avut impresia că îmi povestește ce a făcut toată săptămâna. Totuși, nu dă semne de oboseală, zâmbește in continuu și e plină de energie. ”Ziua nu s-a încheiat. Mă așteaptă copilul meu acasă, trebuie să facem planuri pentru mâine, de Ziua Copilului”. Îl crește singură pe David după ce s-a separat de tatăl lui .”Nu e greu, dar ai nevoie de cineva. Sunt momente când vrei să faci un The Nest și trebuie să stea cineva cu copilul. Am bonă, bunica lui este foarte implicată.”
De șapte luni, Liviana Tane are propria sa afacere. The Nest Project, o școală de comunicare și media, e o dorință care o urmărește de zece ani sau chiar mai mult. Își amintește că pe la 14 ani nu iși imagina că va avea o școală a ei, dar și pe atunci aduna oameni în jurul ei, făcea regulile jocului.
”La Zimnicea trebuia să termini școala și să te măriți, ceea ce visau ai mei cu mine.”
De la Zimnicea, orașul ei natal, a plecat intr-o dimineață după ce și-a dat seama că părinții ei plănuiau pentru ea un viitor pe care nu și-l dorea: să o mărite. ”Mi l-au adus la ușa casei pe motiv că nu știu ce vrea să împrumute. Era un scenariu și m-am prins eu că e ceva în neregulă. Am plecat a doua zi de acasă cu un rucsac în spate în care aveam câteva cărți și trei tricouri, nici nu știam unde mă duc.”
”Limba română m-a salvat din multe lucruri”
A ajuns la București unde a început să facă meditații la română, matematică, franceză și engleză. Era îndrăgostită de română, așa că a început să se pregătească să intre la Litere, visând să se facă profesoară. ”Nu aveam bani să mă meditez, mă duceam la Litere, la sala de lectură, unde mă cunoșteau doamnele și îmi păstrau mereu banca din spate. Acolo mă duceam cu tot de acasă și stăteam de la 8 dimineața până seara, la 6 când se închidea. Am citit cam zece rafturi de cărți pentru admitere. Și am intrat.”
Nu a ajuns profesoară, dar a început un lung traseu în media. Dorința ei cea mare era să lucreze la radio, dar a ajuns în televiziune. ”Am ajuns la Realitatea absolut întâmplător. Era un job de noapte. Au vrut să mă dea afară după trei luni pentru că am ratat o știre. Dar am avut noroc, m-a salvat redactorul-șef de noapte. A zis: dacă nu o mai vrea la teritoriu, dați-mi-o mie la editare că asta știe limba română. În trei luni am trecut de la redactor la editor. Limba română m-a salvat din multe lucruri.”
La Realitatea TV, Liviana a crescut foarte mult profesional. De la redactor de noapte, a ajuns producător general. Într-o perioadă de restructurări, a rămas în continuare pentru că era unul dintre puținii angajați dispuși să îi învețe programul de știri pe cei nou-veniți. ”Sunt mai puțin jurnalist și sunt mai mult dascăl care se străduiește sa-i învețe pe cei care vin din spate, lucruri pe care am apucat să le învăț și eu. Și asta încerc să fac și acum. Degeaba ești un jurnalist bun dacă nu dai mai departe ce ai învățat tu.”
”David face niște lucruri pe care eu n-aș putea să le fac. El chiar e Super-erou. Nu știu dacă salvează lumea, dar mă salvează pe mine.”
În 2009 a devenit mamă. ”Când m-am întors se schimbase conducerea. M-a chemat șeful meu să-mi spună: câștigi cam mult și nu pot să te mai țin că nu mai am bani să-ți dau. Stai și tu acasă pe banii statului și la toamnă, când o să intru pe profit, te chem înapoi.”
A urmat o perioadă foarte grea. S-a despărțit de tatăl copilului ei, și-a pierdut casa și și-a vândut mașina. ”Dar astea sunt momentele care îți reașază lucrurile importante în viață. Eu am avut o perioadă foarte bună când am crescut profesional, am câștigat bine, dar nu am învățat să pun deoparte.”
Spune că acest moment nu a fost întâmplător în viața ei. Faptul că l-a născut pe David, a scos-o dintr-o zonă de confort în care nu mai vedea realitatea. ”Munceam tot timpul, nu mai aveam prieteni, nu mai aveam familie și nu mai aveam timp pentru mine. Și atunci a venit David și am ieșit, dar s-a închis ușa după mine si am zis: trebuie să mă descurc! David face niște lucruri pe care eu n-aș putea să le fac. El chiar e Super-erou. Nu știu dacă salvează lumea, dar mă salvează pe mine.”
”Eu eram femeia aia care a plecat să nască și, când s-a întors, nu și-a mai găsit jobul, eu eram femeia care ani de zile am fost plătită mai puțin decât colegii ei bărbați, eu eram femeia care n-a fost promovată pe anumite funcții pentru că exista posibilitatea să rămân însărcinată și atunci cine o să ducă mai departe ce aveam eu de făcut?”
A început primul ei proiect european, de egalitatea de șanse și gen, Femina România. ”Era un proiect în care făceam cursuri de formare pentru jurnaliști și promovam principiul egalității de șanse și gen. Pe mine m-au luat să scriu texte pentru site. După ce conduci redacții de știri nu e ușor să faci asta, dar nu am considerat că e sub demnitatea mea.”
Faptul că a lucrat la un proiect de egalitate de șanse și gen a făcut-o să-și dea seama că ea era în povestea aia. ”Eu eram femeia aia care a plecat să nască și, când s-a întors, nu și-a mai găsit jobul, eu eram femeia care ani de zile am fost plătită mai puțin decât colegii ei bărbați, eu eram femeia care n-a fost promovată pe anumite funcții pentru că exista posibilitatea să rămân însărcinată și atunci cine o să ducă mai departe ce aveam eu de făcut?”
”Rolul meu era să pregătesc seria nouă de editori, eu iar am fost profesor.”
Deși s-a întors în televiziune, prioritățile noi din viața ei nu n-au mai determinat-o să facă compromisuri. ”M-am întors la Realitatea pentru un an jumătate, dar condiția a fost să nu mai fiu implicată în știrile zilnice pentru că aveam copil acasă și timpul era limitat. Rolul meu era să pregătesc seria nouă de editori, eu iar am fost profesor. Și am făcut și campania Realitatea 10 ani.”
”Și acela a fost momentul când am zis că nu mai vreau să fiu ”Liviana de la…”, vreau să fiu Liviana Tane.”
Plecarea din televiziune o vede tot ca pe o decizie care i-a deschis ochii. ”Unul dintre cele mai mari șocuri când am plecat, a fost de ziua mea. În mod normal descărcam două telefoane, mă sunau sute de oameni. După ce am plecat m-au sunat zece.”
”Îi sunam pe oameni:
-Sunt eu, Liviana, aș vrea să lucrăm ceva împreună.
-Liviana de la Realitatea?
-Da, dar nu mai lucrez la Realitatea.
-A… Bine, atunci mai vorbim.
Și numai vorbeam. Acela a fost momentul când am zis că nu mai vreau să fiu ”Liviana de la…”, vreau să fiu Liviana Tane.”
În perioada următoare, Liviana Tane a început să se apropie tot mai mult de dorința ei și să concretizeze ceea ce, de fapt, făcea tot timpul: să îi învețe pe alții.
După o scurtă perioadă la Digi24, unde a condus campania ”Raport de țară”, a avut prima tentativă de a deschide o școală ale cărei cursuri să fie din zona de mediere între presă și comunicare. Avea și un nume ”Project Youth”, dar finanțe zero. Așa că a intrat în proiectul european MediaFem, o școală de televiziune care pregătea femei să devină jurnaliste, editori, cameramani, makeup-artist. ”A venit pe nevoia mea de a face o școală.”
Are școala The Nest Project de șapte luni. ”Nest-ul e zona aia tampon între mass-media și zona de comunicare în care îi învățăm pe oameni să fie funcționali și să șteargă bariera dintre oamenii de mass media și oamenii de comunicare. Am avut norocul să-mi adun în jurul meu oameni foarte buni care au dus mai departe informația. Și nu au dus-o pentru că le-am zis eu, ci pentru că au crezut în ce se întâmplă acolo.”
Acum își petrece mai mult timp cu David. Îl ia cu ea la birou ca să înțeleagă de ce nu e acasă, să înțeleagă că banii de fac muncind. Are și timp liber, doar pentru ea, în care îi place să meargă la sală cu cea mai bună prietenă a ei, să meargă la film, să citească, să meargă în vacanță, să citească, să asculte muzică.
”Nu poți să ai rezultate mâine, trebuie să ai răbdare. Să nu te încrâncenezi în clișee, doar pentru că așa zic cei din jurul tău. Important e să crezi în ceva, să te ducă puțin capul și să ai curaj, nu depinzi de nimeni. În final rămâi doar tu cu tine. Părinții, la un moment dat, se duc, copilul crește și își vede de viața lui, bărbatul de lângă tine s-ar putea peste zece ani să fugă cu secretara. Ce e garantat că rămâne cu tine toată viața, ești tu.”
”-Liviana, ești o femeie de succes?”
”-Sunt o mamă bună”
Autor: Silvia Ene, masterand FSJC, Jurnalism Tematic, an I
