Primul război mondial a reprezentat pentru România una dintre cele mai importante oportunităţi istorice, aceea de realizare a unităţii naţionale. Au existat însă şi multe pierderi, printre victimele colaterale numărându-se şi presa. Astfel, în vara anului 1916, în iureşul mutării capitalei de la Bucureşti la Iaşi, prima agenţie de presă oficială românească, Agenţia Telegrafică a României, creată în 1889, înceta să mai existe. După primul război mondial, era fondată ca societate mixtă, la 16 iunie 1921, prima agenţie naţională de presă în accepţiune modernă: Orient Radio Rador.
Doi bărbaţi sunt actorii principali ai acestui eveniment: diplomatul Noti Constantinide, secretar la Legaţia română din Paris, şi Sebastian Şerbescu, avocat, în momentul respectiv doctorand în drept la Sorbona. Cine erau aceştia? Constantinide a studiat la Roma (1912), a lucrat o vreme pentru ziarul „Minerva” şi a fost chiar şi combatant în războiul mondial. După 1918, el intră în diplomaţie, obţine postul de secretar al Legaţiei din Paris, de consilier tehnic al Delegaţiei României la Conferinţa de Pace, urmând apoi traseul de consilier de legaţie la Roma şi Berlin şi, în final, de funcţionar în Ministerul Afacerilor Externe, până în 1947, când comuniştii îl debarcă fără menajamente. Şerbescu, avocat de renume la Bucureşti, este autorul unei cărţi, „România şi războiul”, apărută la Paris. El a fost o vreme şi secretarul privat al ambasadorului României în Franţa, Victor Antonescu.
Cei doi prieteni au acţionat cu înţelepciune: Constantinide la Paris, în încercarea sa de a obţine susţinerea agenţiei Havas, prima agenţie de presă din lume, iar Şerbescu se întoarce la Bucureşti şi reuşeşte implicarea Băncii Chrissoveloni (al cărei acţionar era), ca şi a altor acţionari ca Grigore Gafencu, viitor diplomat şi ministru de externe sau doctorul Ion Cantacuzino. Ceilalţi membri fondatori ai agenţiei au fost boierii Dimitrie Ghika şi Emil Sturza, descendenţi ai unor familii domnitoare, avocatul Grigore Trancu şi inginerul D. Leonida. Cea mai importantă susţinere a venit însă din partea ministrului afacerilor externe, Take Ionescu, care era convins de necesitatea unei agenţii naţionale, care să facă parte din cartelul marilor agenţii de presă aliate. Astfel, noua agenţie semnează la 25 august 1921 un contract cu Ministerul Afacerilor Externe, pentru o durată de 25 de ani. În document se stipulează că ministerul va subvenţiona cu 80.000 de lei pe lună Rador, iar agenţia „va rămâne apropiată de guvern şi va încerca să urmeze linia de conduită indicată, în special în problemele militare şi de politică externă. Ea va încerca să aducă toate serviciile compatibile cu modalitatea sa de funcţionare pentru propaganda românească în străinătate”.
Dar începuturile erau foarte grele pentru noua agenţie. În primii ani de după război existau probleme de toate naturile, cum ar fi de pildă cele aproape insurmontabile legate de liniile telegrafice distruse.
Întârzierile şi credibilitatea informaţiilor devin nişte probleme atât de presante, încât se creează un curent de opinie puţin favorabil proaspetei instituţii de presă.
Astfel, autorităţile decid să se implice în organizarea agenţiei, având ele însele idei divergente. Corespondentul Agenţiei franceze de presă Havas la Bucureşti, Lebrun, povestea la 25 februarie 1925 că a avut lungi întrevederi cu noul ministru a afacerilor externe, Duca. Şeful diplomaţiei ar fi avut intenţia de a organiza o agenţie oficială sau, cel puţin, semioficială, în care să existe, totuşi, şi o parte privată, în scopul de a-i oferi supleţea şi stabilitatea necesară.
Lucrurile sunt tranşate la 1 aprillie 1925, când Ministerul Afacerilor Externe cumpără majoritatea acţiunilor. Ceilalţi coproprietari: Banca Naţională a României şi Camera de Comerţ şi Industrie. În 1926, Parlamentul adoptă legea şi statutul acestei agenţii care devine astfel o instituţie oficială de stat. Agenţia urma să fie condusă de un consiliu de administraţie, prezidat de directorul presei din Ministerul Afacerilor Externe şi de un director al său intern.
Rador intra astfel într-o nouă perioadă. Fastă pentru că îşi câştiga un acces mai direct spre informaţii. Mai puţin fastă pentru că urma să privească „diplomatic” anumite evenimente. În orice caz, agenţia îşi menţinea contractul de asociere cu marile agenţii telegrafice din lume.
Schimbările istorice după cel de-al doilea război mondial au bulversat agenţia naţională de presă. Astfel, după instaurarea puterii comuniste (martie 1948), Decretul 217 din 20 mai 1949 consfinţeşte crearea Agerpres şi, totodată, aborgă legea asupra funcţionării Rador. Primele depeşe semnate „Agerpres” apar în ziua de 24 mai, alături de unele semnate „Rador”. O fereastra se închidea, se deschidea o alta.
Radorul nou s-a născut în 1990, ca răspuns la nevoia de informaţie de calitate pentru canalele Radio România. Centrul de Informare şi Sinteză (CIS – denumirea iniţială a Rador) a început să funcţioneze ca o agenţie naţională la sfârşitul lui martie 1990, iar Rador a fost înregistrată ca marcă la OSIM în noiembrie 1993.
Agenţia radioului public reprezintă, totodată, cel mai important centru de monitorizare din România. Din grila sa fac parte peste 57 de posturi de radio şi televiziune care emit în limba română, dintre care amintim – Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Chişinău, Europa FM, InfoPro, Kiss FM; TVR 1, TVR 2, Digi 24, Antena 1, Antena 2, Antena 3, National TV, N24, Realitatea TV, România TV, B1 TV, Prima TV -, dar şi posturi care emit în limbi străine: BBC, CNN, EURONEWS, Radio Belgrad, Radio Novi Sad, Radio Budapesta, Radio Kossuth, Eho Moskvî, Radio Kiev, Radio Svoboda. Totodată, presa scrisă internaţională se monitorizează din cincisprezece limbi, peste 400 de titluri, acoperind practic Europa, America de Nord, America Latină şi parţial Asia, Africa şi Australia
Produsele Rador sunt de două tipuri: generaliste şi personalizate.
Produse generaliste – fluxuri de informaţii, buletine tematice, calendare :
- Fluxul General
- Fluxul Transcrieri
- Fluxul Ştiri Locale
- Fluxul Inedit
- România văzută din străinătate
- Revista presei internaţionale
- Români de pretutindeni
- Balcanii şi Marea Neagră (săptămânal)
- Calendarul evenimentelor
- Calendarul matinal
- Calendarul săptămânal
- Calendarul previzibil
- Calendarul trimestrial
- Buletin Mass-Media
- Protocol intern
- Subiectele zilei
Produse personalizate : monitorizări pe domenii de interes, teme sau cuvinte-cheie, ale oricărui mediu de difuzare (radio, tv, online).
Rador a făcut un pas mai departe, ieşind din zona de confort a agenţiilor de presă, care se adresează mai ales unui public specializat. Astfel, agenţia noastră difuzează informaţii interesante, proaspete, destinate practic fiecărui utilizator de internet, prin intermediul noului său site, flexibil, dinamic şi accesibil.
Din acest motiv, astăzi, la aniversare, mulţumim partenerilor, clienţilor noştri, tuturor celor care fac parte din comunitatea www.rador.ro, pentru fidelitate, pentru sugestii, pentru că ne dăruiţi zi de zi, câteva minute din viaţa dumneavoastră ! La mulţi ani tuturor !
Carmen Ionescu, manager Rador
