La Forumul Economic Mondial de la Sankt Petersburg, lideri europeni şi şefi de companii multinaţionale au revenit, pentru trei zile, în Rusia, după o pauză de doi ani, la o reuniune economică de top, în semn de epuizare faţă de sancţiunile impuse Moscovei, scrie revista americană Time. Preşedintele Comisiei UE, Jean-Claude Juncker, este oficialul european cel mai însemnat prezent la Forumul din acest an, numit Davos-ul Rusiei, un alt oficial de rang înalt fiind premierul italian Matteo Renzi, scrie Time. Preşedintele rus Vladimir Putin şi Jean-Calude Juncker încearcă, la Sankt Petersburg, să îmbunătăţească relaţiile dintre Rusia şi UE, crede ziarul spaniol ABC, subliniind că ambii lideri sunt conştienţi de enormele dificultăţi existente pe calea unei totale normalizări a relaţiilor. Rusia poate avea creştere economică chiar şi în condiţiile sancţiunilor, crede fostul ministru de finanţe al Federaţiei Ruse, preşedintele Centrului pentru proiecte strategice, Aleksei Kudrin, citat de Tass. Rusia şi UE ar trebui să continue dialogul, în pofida existenţei sancţiunilor, opinează Russia Today. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a amintit, la Forum, că UE este cel mai important partener economic pentru Moscova, notează Russia Today.
Câteva concluzii desprinse de oficialii bulgari la încheierea întrevederii cu preşedintele român Klaus Iohannis sunt analizate de presa internaţională. Bulgaria nu va participa la o flotă a NATO în Marea Neagră, afirmă premierul ţării, titrează Bloomberg. Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat că nu ar fi o idee bună ca ţara sa să participe la o flotă comună în Marea Neagră, deoarece ar provoca o reacţie din partea Rusiei, consemnează Darik. Borisov nu doreşte să vadă în Marea Neagră distrugătoare şi portavioane, ci bărci cu pânze, iahturi şi turişti, reţine The New York Times. „Nu am discutat despre crearea unei flote între România, Turcia şi Bulgaria, am spus doar că analiza acestei probleme trebuie să se facă în formatul conducerii politice a NATO”, a declarat, la rândul său, ministrul bulgar al Apărării, Nikolai Nencev, citează BNR şi Focus. În schimb, Polonia se arată dispusă să găzduiască pe teritoriul său un nou centru de colectare de informaţii al NATO, care să coordoneze desfăşurările militare în regiunea baltică, anunţă Newsweek.
Cu o săptămână înainte de referendumul din Marea Britanie, patru din şase sondaje dau drept majoritară opţiunea de ieşire a ţării din UE, constată Courrier International. O ieşire a Regatului Unit din UE ar provoca un acces „de incertitudine” şi „volatilitate” şi ar conduce la o încetinire a creşterii economice, avertizează FMI, reţine Le Monde. Dacă britanicii vor vota Brexit, atunci Uniunea Europeană va culege ce a semănat, atenţionează EUObserver. Este greu să fii optimist cu privire la rezultatul votului britanic, crede preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, adaugă publicaţia europeană. Marea Britanie ar trebui să voteze pentru rămânerea în UE, titrează Financial Times. În joc este relaţia adesea problematică a Marii Britanii cu Europa, dar şi coerenţa Vestului. Un vot de retragere ar fi irevocabil şi o lovitură dureroasă dată ordinii mondiale liberale postbelice. Un angajament constructiv este vital, într-un moment în care Europa se confruntă cu ameninţări ale islamiştilor extremişti, migraţiei, reafirmării Rusiei şi schimbărilor climatice, subliniază Financial Times. Susţinătorii ieşirii din UE au făcut o campanie bazată pe frica de imigraţie şi pe o cascadă de presupuse pericole la adresa stilului de viaţă britanic, scrie fostul premier Gordon Brown într-un articol publicat în Diario de Noticias. Cei care doresc ca Regatul Unit să facă parte în continuare din Europa evidenţiază o altă temere: pierderea locurilor de muncă dependente de comerţul european, explică Gordon Brown, care crede că Marea Britanie nu ar trebui să fie nevoită să aleagă între două aspecte absolute: autonomia totală, care ar subestima necesitatea de a coopera cu vecinii mai apropiaţi, sau integrarea completă într-un super-stat european, care nu ar mai recunoaşte importanţa continuă a unor identităţi naţionale şi adoptarea de decizii. „Dacă vom reuşi să arătăm că oportunitatea, echitatea, securitatea şi protecţia pot fi consolidate în Europa – şi că putem fi un lider mândru al agendei de reforme din UE – un consens britanic ar putea începe să apară”, speră Gordon Brown. „Privind în faţă realitatea potrivit căreia putem obţine mai mult prin cooperare, decât prin izolare, agenda pentru preşedinţia britanică a UE, în 2017, ar putea inaugura o eră de angajare transfrontalieră sporită”, sugerează fostul premier britanic, în Diario de Noticias, îndemnându-şi concetăţenii ca, pe 23 iunie, să arate că viitorul Marii Britanii nu constă în părăsirea Europei, ci în implicarea în conducerea ei.
(Cristina Zaharia – RADOR)
