Numeroase ziare străine scriu despre asasinarea parlamentarei britanice laburiste Jo Cox, în timpul campaniei dinaintea referendumului britanic privind apartenenţa la Uniunea Europeană. După uciderea legislatoarei, o fermă susţinătoare a rămânerii Regatului Unit în componenţa blocului comunitar, (premierul conservator) Cameron şi (liderul laburiştilor), Corbyn „fac apel la unitate”, remarcă Financial Times. The Guardian notează că liderul laburist, avându-l alături pe şeful guvernului conservator de la Londra, a anunţat convocarea Parlamentului într-o sesiune specială, luni, pentru a-i aduce un omagiu legislatoarei ucise, „în numele tuturor celor care preţuiesc democraţia, libertatea cuvântului şi dreptul la exprimare politică”. Primul parlamentar britanic asasinat în ultimii 25 de ani, după cum face socoteala The Times, Jo Cox a fost victima unui „bărbat care ar fi strigat ‘Marea Britanie în primul rând’ şi care o hărţuise cu o serie de mesaje timp de trei luni”. „Suspectul era de multă vreme suporter al grupului extremist neonazist Alianţa Naţională din Statele Unite”, notează Washington Post. Iar EUobserver conchide că „Asasinarea parlamentarei britanice proimigraţie şi pro-UE a şocat politica britanică, unii comentatori dând vina pe tonul hidos al campaniei pentru referendum”. Un ton care transpare şi din afişul publicat de partidul antieuropean UKIP cu câteva ore înainte să fie ucisă legislatoarea laburistă. Afişul care denunţă sosirea imigranţilor în Regatul Unit, a generat o plângere pentru „incitare la ură rasială”, relatează Le Figaro. Şi tot imigranţii sunt în centrul deciziei organizaţiei Medecins sans frontieres de a refuza fondurile europene în valoare de 62 de milioane de euro, după cum citim în Le Monde. Organizaţia neguvernamentală consideră că politica statelor europene faţă de refugiaţi, exprimată prin acordul încheiat cu Turcia, „pune în pericol dreptul la azil pretutindeni în lume”, explică cotidianul belgian Le Soir. Der Spiegel relevă că „stilul de conducere al preşedintelui Comsiei Europene este tot mai criticat”, iar „oficialităţile de la Berlin şi Bruxelles încep să-şi piardă răbdarea”. Presa italiană relatează despre prezenţa lui Jean-Claude Juncker, căruia i s-a alăturat şi premierul Renzi, la forumul de la Sankt Petersburg, un fel de „Davos al preşedintelui rus”. „Putin evocă Războiul rece, însă Renzi îi răspunde că acest termen nu mai face parte din vocabularul secolului XXI”, titrează Il Giornale, în vreme ce Corriere della Sera optează pentru „Europa-Rusia, repetiţii de dialog”. Un dialog care deocamdată mai aşteaptă, căci „UE planifică prelungirea sancţiunilor care vizează Rusia, săptămâna viitoare”, notează EUobserver. Mai multe publicaţii din Rusia relatează despre recentele controverse care vizează forţele navale din Marea Neagră. Vedomosti atenţionează că „Marea Neagră nu este spaţiul maritim al NATO”, citând un comunicat al Ministerului de Externe de la Moscova. Iar Rossiiskaia Gazeta îl citează pe directorul departamentului de cooperare europeană din Ministerul de Externe de la Moscova, care completează: „Marea Neagră este (un spaţiu de) libertate totală de navigaţie”. Oricum, „Statele Unite îşi vor menţine prezenţa în Marea Neagră, în pofida avertismentului emis de Rusia”, consemnează New York Times, cu referire la declaraţia făcută de secretarul american al forţelor navale, Ray Mabus. Acelaşi care a subliniat că „principalul motiv pentru care ne aflăm în Marea Neagră este descurajarea unei potenţiale agresiuni”. Şi tot New York Times scrie despre memoriul extrem de critic la adresa politicii administraţiei Obama în Siria, întocmit de 51 de diplomaţi din cadrul Departamentului de Stat. Un document care solicită „lansarea unor atacuri militare împotriva guvernului preşedintelui Siriei, pentru a opri încălcările persistente ale armistiţiului” din războiul civil care durează de cinci ani. Totuşi, „există puţine indicii că preşedintele Obama ar intenţiona să schimbe direcţia” în privinţa Siriei, consideră acelaşi cotidian new-yorkez.
Adriana Buzoianu, RADOR
