Presa internaţională consemnează vizita preşedintelui Germaniei, Joachim Gauck, în România şi întâlnirea sa cu preşedintele român, Klaus Johannis. Cei doi preşedinţi au discutat probleme regionale, inclusiv despre situaţia din Republica Moldova, securitatea la Marea Neagră şi alte aspecte înaintea summitului NATO de la Varşovia – notează Associated Press. „Preşedintele german a felicitat statul român pentru campania anticorupţie derulată în ultimii ani şi care s-a concretizat cu trimiterea în judecată a mai multor cazuri de corupţie la nivel înalt”, scrie „Herald Courier”. Publicaţia aminteşte că România şi Turcia doresc ca NATO să aibă o flotă în Marea Neagră pentru a contracara influenţa Rusiei în regiune, în timp ce Bulgaria se opune iniţiativei.
Însă, ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a făcut apel la NATO să nu inflameze tensiunile cu Rusia – notează „EU Observer”. „Ce nu trebuie să facem acum este să inflamăm şi mai mult situaţia, agitând săbiile războiului. Parada asta simbolică de tancuri la graniţele estice ale Alianţei ar putea genera pretexte pentru reînnoirea unei vechi cofruntări cu Rusia”, notează ziarul german „Bild”, citându-l pe Frank-Walter Steinmeier. Ministrul de externe al Germaniei critică manevrele NATO în estul Europei şi face apel la dialog şi cooperare cu Rusia, subliniază „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. „Der Spiegel” reaminteşte că astăzi se încheie exerciţiul militar „Saber Strike”, desfăşurat în Estonia, Lituania şi Letonia, exerciţiu la care au participat 10.000 de soldaţi din 13 ţări membre ale NATO. Moscova reacţionat şi a reiterat, scrie „Russia Today”, că nu intenţionează să interfereze cu nicio ţară din regiunea baltică şi din estul Europei. În plus, a subliniat că intensificarea prezenţei NATO în această zonă este nejustificată. „Sunt convins că orice politician serios şi onest este conştient că Rusia nu va invada niciodată vreun membru NATO”, afirmă ministrul rus de externe, Sergehi Lavrov, citat de „Russia Today”. Într-un interviu acordat postului american CNN, preşedinteleVladimir Putin a insistat că „Rusia nu doreşte o reanimare a Războiului Rece” şi a adăugat că „de fapt, nimeni nu vrea aşa ceva”. În interviul său, preşedintele Putin a acuzat că, „pentru a justifica existenţa Alianţei Nord Atlantice, SUA şi aliaţii lor europeni au sprijinit inclusiv lovitura de stat care a dus la conflictul din Ucraina”.
Toată atenţia comunităţii internaţionale este concentrată în aceste zile asupra campaniei din Marea Britanie dinaintea rederendumlui privind statutul ţării în Uniunea Europeană. „Unii dintre cei mai interesaţi şi anxioşi spectatori ai dezbaterii privind Brexitul sunt Polonia şi republicile baltice – este de părere „Stars and Stripes” şi adaugă: „statele baltice – prospere şi libere – sunt convinse că o UE unită este puternică şi necesară pentru a menţine prosperitatea şi securitatea la graniţele sale estice”. „Dacă se va vota în favoarea Brexitului, s-ar putea declanşa o reacţie în lanţ soldată cu ieşirea mai multori jucători din UE”. Franţa, îngrijorată şi ea de posibilitatea unui Brexit, atrage atenţia că „Marea Britanie ar deveni la fel de importantă precum insula Guernsey din Canalul Mânecii, dacă va vota pentru Brexit” – după cum susţine ministrul economiei din Franţa, Emmanuel Macron, într-un interviu publicat în „Le Monde”. „Plecarea din UE ar putea însemna autoizolarea Marii Britanii, un punct comercial şi un loc arbitrar la graniţa Europei”, mai scrie „Le Monde”. Liderii europeni insistă pentru ramânerea Marii Britanii în UE, mai ales că sondajele de opinie, după cum punctează „Financial Times”, relevă că procentele sunt aproape egale între cei care vor ca Marea Britanie să rămână în UE şi cei care nu vor. „Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a transmis un mesaj britanicilor – Rămâneţi!” – titrează „Nepszabadsag” de la Budapesta. În scrisoarea dechisă adresată britanicilor şi publicată în „Daily Mail”, premierul ungar subliniază: „Decizia vă aparţine, dar doresc să ştiţi că Ungaria stă mândră alături de voi ca ţară membră a UE”. „The Guardian” comentează: „Precum democraţia, UE este o cale imperfectă de a răspunde provocărilor continue ale lumii moderne, dar răspunsul la imperfecţiunile UE este să le reformăm, nu să ne retragem”. În loc de concluzii, reproducem un titlu din „Gazeta Wyborcza”: „Ne aflăm în faţa unei săptămâni care poate redefini Europa”.
Magda Baciu, RADOR
