Aşteptat cu nelinişte deopotrivă de britanici, de Europa şi de lumea întreagă, rezultatul referendumului din Regatul Unit este amplu comentat de presa străină. „Votul pentru Brexit este cel mai probabil rezultat al referendumului”, scrie The Telegraph. După o campanie năvalnică, britanicii din sud-estul insulei au votat sub „ameninţarea ploilor torenţiale şi inundaţiilor”, menţionează The Times, în vreme ce The Telegraph constată că „centrele de vot au fost inundate… de ape şi de alegători”. Acelaşi ziar de pe malurile Tamisei scrie că „fie că vă este sau nu pe plac”, referendumul i se datorează lui Nigel Farage, liderul Partidului Independenţei Regatului Unit, cunoscut pentru poziţia sa antiimigraţionistă şi eurosceptică. Financial Times apreciază că este vorba de „un moment al destinului pentru Marea Britanie şi Europa” şi o „dovadă că Marea Britanie a rămas un stat suveran”. Cât despre decizia alegătorilor, aceasta „nu numai că va avea consecinţe profunde pentru Marea Britanie, dar va fi şi irevocabilă”, reliefează acelaşi Financial Times. EUobserver creionează câteva din consecinţe: plecarea din funcţie a premierului Cameron până la Crăciun şi ascensiunea formaţiunii de extremă dreapta UKIP. Le Monde estimează că „Regatul Unit devine prima ţară care optează pentru abandonarea Uniunii Europene, după 60 de ani de construcţie europeană”. Iar Wall Street Journal atrage atenţia că „cel mai mare şi mai puţin înţeles risc al unei ieşiri a Marii Britanii din Europa nu vizează Regatul Unit, ci lumea occidentală mai largă”. O concluzie cu care Nezavisimaia Gazeta pare a fi de acord. „Perfidul Albion decide soarta stabilităţii globale”, titrează gazeta moscovită, cu menţinea că votul pentru ieşirea din construcţia europeană ar putea antrena „un nou val de criză economică mondială fără precedent”. The Guardian se întreabă însă dacă referendumul are caracter de obligativitate legală. Cu răspunsul că, teoretic, „David Cameron care se opune Brexit ar putea decide să ignore voinţa poporului şi să trimită problema parlamentarilor”, căci „referendumurile nu sunt obligatorii în Regatul Unit”. Oricum ar fi însă, ziarele străine subliniază că Uniunea Europeană nu va mai fi aceeaşi. „Referendumul britanic va forţa Bruxelles-ul să facă schimbări”, scrie El Pais din Spania, în vreme ce din Portugalia, Diario de Noticias estimează că rezultatul referendumului britanic reprezintă „victoria fricii asupra speranţei”, în situaţia în care ambele campanii au preferat să invoce frica, în loc să folosească argumente raţionale. Iar de mai departe, jurnalul brazilian O Globo observă că „Referendumul britanic a schimbat deja realitatea din UE”, iar acum „Bruxelles-ul va trebui să-şi regândească politicile de integrare europeană” „ţinând seama de realitatea complexă”. O realitate şi mai complexă determină Moldova de la est de Prut să dorească apropierea de blocul comunitar. Citat de ziarul spaniol La Vanguardia, preşedintele Timofti afirmă că „viitorul Moldovei este strâns legat de Uniunea Europeană”, cu ocazia celei de-a 26-a aniversări a declaraţiei de independenţă şi înaintea intrării în vigoare a Acordului de asociere cu UE, în data de 1 iulie. Şi dacă norii par să se adune la orizontul Europei, nici americanii nu sunt lipsiţi de griji. Presa din Statele Unite relatează despre decizia justiţiei de a bloca iniţiativa preşedintelui Obama privind imigranţii. „Decizia reprezintă poate cea mai mare pierdere legală suferită de liderul de la Casa Albă şi lasă într-o situaţie neclară aproximativ 4 milioane de imigranţi fără documente”, scrie Washington Post. Iar New York Times constată că este vorba de o „lovitură drastică pentru planul care ar fi împiedicat deportarea a milioane de imigranţi”. Şi tot New York Times menţionează că „interpreţii afgani şi-au riscat viaţa pentru trupele americane, iar acum Congresul se pregăteşte să-i abandoneze”. Totuşi, presa internaţională ne aduce şi o veste bună: Le Figaro scrie că „guvernul columbian şi gherilele marxiste au convenit o încetare a focului definitivă, care deschide calea spre semnarea unui acord de pace în războiul intern, soldat cu aproape 260.000 de morţi în peste 50 de ani”.
Adriana Buzoianu, RADOR
