BBC: Marea Britanie paraseste UE dupa 43 de ani. BBC scrie ca Regatul Unit a decis cu 52% la 48% sa paraseasca Uniunea Europeana (UE), dupa 43 de ani, intr-un referendum istoric
Viaţa după BREXIT
Ce se va întâmpla după ce Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană
Marea Britanie va ieşi din UE, după ce 51.9 la sută dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea ţării din Blocul Comunitar, potrivit rezultatelor finale, iar David Cameron a anunţat că demisionează din funcţia de prim-ministru.
Ce se va întâmpla în continuare?
David Cameron a anunţat că va demisiona de la şefia cabinetului britanic, iar lira şi euro au suferit fluctuaţii mari în prima zi de după referendum. Acestea sunt doar câteva dintre rezultatele Brexitului, la doar două ore după publicarea rezultatelor finale.
Orice decizie politică luată în acest moment de Regatul Unit va avea un impact masiv asupra economiei mondiale, iar relaţiile internaţionale cu siguranţă vor avea de suferit.
„Dacă Marea Britanie se retrage, UE va deveni dominată de un instinct corporatist şi birocratic, cu o elită dominată de francezi şi germani şi mişcări populiste de dreapta„, declara Simon Hix, profesor de ştiinţe politice din cadrul Şcolii de Economie şi Ştiinţe Politice din Londra, conform The Telegraph.
Acest lucru va avea un impact major asupra Marii Britanii, având în vedere că cel mai mare partener va rămâne tot Uniunea Europeană. Practic, Regatul Unit va trebuie să respecte reglementările UE pentru a putea face schimburi de bunuri şi servicii cu bătrânul continent. Concret, chiar dacă se va afla în afara Uniunii Europene, Marea Britanie va fi nevoită să facă diverse schimburi mai degrabă cu Germania decât cu Statele Unite, cu Italia şi nu cu India sau cu Belgia şi nu cu Australia, din simplul fapt că va rămâne constrânsă de factorul geografic.
În ciuda faptului că Marea Britanie se îndreaptă spre Brexit, partenerii cei mai puternici par să le fie în continuare alături.
„Uniunea Europeană va trebui să aibă o abordare calmă indiferent de rezultatul referendumului din Marea Britanie„, declara joi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, conform site-ului agenţiei AP.
„Cred că discuţiile vor trebui să continue cu 28 de ţări dacă va fi posibil sau cu 27 de ţări; trebuie să răspundem în mod calm. Eu sper că vom rămâne 28„, a spus Merkel.
„Dacă britanicii votează să părăsească UE, aceştia nu vor mai beneficia de avantajele pieţii comune din cadrul Uniunii„, a mai subliniat Merkel.
Banca Centrală Europeană este pregătită pentru „orice eventualitate” în gestionarea efectelor generate de potenţiala ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, a declarat preşedintele BCE, Mario Draghi, citat de site-ul ziarului Il Sole 24 Ore.
„Suntem pregătiţi pentru orice eventualitate, am făcut toate pregătirile necesare. Mesajul nostru este că ne concentrăm eforturile pentru ca Europa, casa noastră comună, să fie mai puternică„, a subliniat Mario Draghi.
„Nu cred că Uniunea europeană va fi în pericol de moarte dacă Marea Britanie ne părăseşte. Vom continua procesul de cooperare în Europa, în special pe sectoare cum sunt cele economice sau monetare„, declara Jean-Claude Juncker înainte de referendum.
Pe de altă parte, Michel Sapin, ministrul francez de Finanţe, afirma faptul că „Brexitul va fi dificil pentru Europa, pentru noi, dar va reprezenta o tragedie pentru britanici”.
În ciuda faptului că s-a insistat pe faptul că nu există un plan B, cel mai probabil pentru a întări ideea de uniune, au început deja să fie confirmate diverse aranjamente după Brexit, pentru a preveni ca întregul bloc european să dezintegrat.
Primul efect al Brexitului pentru britanici: călătorii mai scumpe. Costurile unei vacanţe la Marea Mediterană ori în alte zone turistice majore din UE va însemna cheltuileli cu aproape 230 de lire mai mari pentru o familie din Regatul Unit, avertiza Cameron luna trecută.
Un nou referendum pentru independenţa Scoţiei? Primul ministru scoţian, Nicola Sturgeon, a declarat că „s-a arătat clar că scoţienii se văd în continuare ca parte a Uniunii Europene.” Predecesorul său, Alex Salmond a sugerat că un Brexit va genera un al doilea referendum privind independenţa Scoţiei.
O liră mai slabă? Chiar dacă specialiştii în economie nu sunt de acord, Brexitul cu siguranţă va impacta valoare lirei şi implicit a monedei Uniunii Europene, lăsând teren tot mai mult dolarului american.
Britanicii care locuiesc în UE ar trebui să se întoarcă în Regatul Unit. Cel puţin aceasta era sugestia guvernului britanic înainte de referendum, în cazul în care Marea Britanie ar vota „Leave”, lucru care se pare că s-a şi întâmplat.
David Cameron a spus, că în cazul unui vot în favoarea părăsirii Uniunii Europene, ar face apel la articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, prin care s-ar iniţia procesul de ieşire din Uniunea Europenă.
Negocierile ar trebui să fie finalizate în termen de doi ani de la pronunţarea prin referendum a ieşirii Marii Britanii din UE, iar Parlamentul European va drept de veto asupra oricărui nou acord prin care se reglementează viitoarele relaţii dintre Marea Britanie şi UE.
40 de lucruri esenţiale despre relaţia Marii Britanii cu Uniunea Europeană
După o lungă campanie pro şi contra ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, publicaţia The Independent a încercat să extragă 40 de lucruri esenţiale care caracterizează relaţia dintre cele două puteri.
Economie
1. Contribuţia financiară netă a Marii Britanii la Uniunea Europeană este de 9,8 miliarde de lire sterline, adică 188 de milioane de lire pe săptămână şi nu 350 de milioane de lire cum susţin cei care doresc ieşirea din UE.
2. Nu e obligatoriu ca fiecare familie să aibă cu 4.300 de lire mai puţin dacă Marea Britanie iese din UE. Această cifră a fost calculată pe baza unor proiecţii care sugerează că economia ar fi cu 6,2% după ieşirea din UE. Doar că numeroase organizaţii au explicat că schimbările petrecute în economia naţională nu afectează pe toată lumea la fel. Unele zone ar putea câştiga, altele ar pierde, iar familiile sărace nu vor simţi probabil nici o diferenţă.
3. Cei mai mulţi experţi în economie cred că pe termen scurt economia engleză va suferi dacă ţara iese din UE. Investiţiile se vor reduce, preţiurile caselor ar putea scădea, iar lira sterlină va pierde cu siguranţă, cel puţin la început.
4. O cădere a lirei sterline nu este neapărat ceva rău. Ar face exporturile mai ieftine. Dar şi importurile ar fi mai scumpe şi ar creşte inflaţia.
5. Ieşirea din UE ar însemna reintroducerea restricţiilor vamale.
6. Marea Britanie a contribuit cu 6,5 miliarde de euro la două planuri de salvare prin intermediul UE: în noiembrie 2010 pentru Irlanda şi în mai 2011 pentru Portugalia. Ţările respective şi-au revenit şi Marea Britanie şi-a primit înapoi contribuţiile.
7. Marea Britanie nu va mai contribui în viitor la alte planuri de salvare din zona euro. În plus, înţelegerea făcută în februarie cu UE, care va fi implementată în Marea Britanie dacă se va vota rămânerea în uniune, stabileşte chiar că britanicilor li se vor restitui fondurile din bugetul general al UE care ar fi folosite în criza din zona euro.
Suveranitate
8. Din 1999, guvernul britanic a votat de 56 de ori împotriva unor legi adoptate la Bruxelles, dar pe care Marea Britanie a trebuit să le aplice. Asta, înseamnă, totuşi doar 2% din totalul proceselor de votare din UE, în timp ce de alte 2.466 de ori, Anglia a fost de acord cu propunerile respective.
9. Nu există nici o metodă de măsurare cu acurateţe a numărului de legi britanice provenite sau influenţate de legislaţia europeană. Tabăra celor care susţin ieşirea din UE consideră că până la 70%, în timp ce cealaltă tabără crede că mai puţin de 20%.
10. Marea Britanie va rămâne membră a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi dacă iese din UE. CEDO nu este legată de UE.
11. Britanicii nu vor mai putea fi judecaţi la Curtea Europeană de Justiţie, pentru că aceasta se ocupă de cetăţenii din statele membre UE.
12. UE a interzis aspiratoarele puternice. Aspiratoarele mai mari de 1600w nu se mai vând din 2014.
13. UE nu a interzis bananele curbate, dar au stabilit nişte standarde pentru fructele din import. Unul dintre acestea precizează că fructul trebuie să fie „fără malformaţii sau curburi anormale”, dar numai bananele premium, vândute sub eticheta „extra” trebuie să fie perfecte.
Imigrare
14. Cetăţenii europeni care lucrează şi trăiesc în Marea Britanie în prezent vor putea rămâne în continuare, chiar dacă ţara iese din UE. Nimeni nu va fi deportat, iar restricţiile vor fi impuse doar imigranţilor. Nu se ştie încă de când ar intra în vigoare.
15. Aproximativ trei milioane de locuitori ai Marii Britanii sunt cetăţeni ai altor state europene. Potrivit unor statistici din 2015, 1,2 milioane de englezi trăiesc acum în alte ţări europene.
16. În 2015, aproape 270.000 de cetăţeni europeni au imigrat în Marea Britanie, iar aproape 85.000 de englezi au plecat din ţară.
17. Marea Britanie încă primeşte tot mai mulţi cetăţeni din afara UE în fiecare an. Deşi sunt mai multe restricţii, anul trecut, tot au sosit 277.000 de oameni din afara UE.
18. 78% dintre cetăţenii europeni aflaţi în Marea Britanie au un loc de muncă, în timp ce doar 74% dintre englezi lucrează, iar dintre cei din afara UE doar 62%.
19. Cei mai mulţi cercetători sugerează că imigraţia are un mic efect asupra salariilor – cresc cele ale muncitorilor de medie şi înaltă calificare şi scad ale celor necalificaţi.
20. Cercetătorii de la Banca Angliei au ajuns la concluzia că în ceea ce priveşte ocupaţiile prost plătite, o creştere cu 10% a numărului de muncitori imigranţi duce la o reducere cu aproape 2% a salariului.
21. Aproape 5% din personalul serviciului naţional de sănătate din Marea Britanie este de altă naţionalitate. 10% dintre doctori şi 4% dintre asistente sunt cetăţeni europeni.
Comerţ
22. În prezent, UE are schimburi comerciale cu 52 de ţări. Dacă Marea Britanie iese din UE şi doreşte să obţină acces preferenţiale pe pieţele din aceste ţări va fi nevoită să renegocieze acorduri noi de schimb cu ele.
23. Norvegia, care are acces la Piaţa Unică Europeană, plăteşte, începând din 2014, aproximativ 115 lire pe cap de locuitor pentru acest acces. În acelaşi an, ca membru cu drepturi depline al UE, Marea Britanie a plătit în jur de 220 de lire pe cap de locuitor şi a trebuit să accepte libertatea de mişcare a muncitorilor.
24. Canada are acces preferenţial la Piaţa Unică Europeană, printr-un tratat, iar adepţii ieşirii Marii Britanii din UE spun că acesta ar fi un bun model de urmat. Dar, regulile UE de origine cer statelor non-UE să treacă prin verificări detaliate, pentru a preveni intrarea în uniune prin „poarta din spate”. Exportatorii canadieni trebuie să demonstreze că bunurile lor sunt întotalitate „produse în Canada”, ceea ce implică costuri suplimentare.
În plus, un tratat ca al Canadei, nu oferă accesul la servicii, nici măcar financiare, pe piaţa unică europeană, aşa că britanicii nu-şi vor mai putea vinde serviciile în toate ţările UE, iar serviciile sunt 80% din economia ţării.
25. Nu e chiar foarte corect ceea ce susţin adepţii ieşirii din UE cu privire la succesul pe piaţa unică europeană. Ei spun că 27 de state ne-europene au avut mai mult succes decât Marea Britanie. Aceste cifre se referă mai mult la rata de creştere a exporturilor ţărilor respective şi nu la valoare. De exemplu, exporturile Vietnamului au crescut cu 544%, dar au pornit cu o bază foarte redusă, de doar 50 de milioane de lire pe lună.
26. Parteneriatul transatlantic nu va mai permite companiilor americane să preia NHS. Acesta este un mit.
27. Parteneriatul transatlantic va îngreuna introducerea accizelor suplimentare pentru zaharide sau alcool. Companiile americane vor susţine că sunt discriminate şi vor apela la curţile de arbitraj.
Libertate de mişcare
28. Potrivit Regulamentului de la Dublin, migranţii care sosesc în UE trebuie să ceară azil în prima ţară în care intră. Dacă trec dintr-un stat în altul, ei pot fi deportaţi în prima ţară în care au sosit. Marea Britanie deportează anual 1000 de migranţi folosind această procedură care nu va mai exista dacă iese din UE.
29. Dacă Marea Britanie iese din UE va mai exista libertate de mişcare între Anglia şi Irlanda, aşa cum a fost stabilit în 1923.
30. Marea Britanie nu este parte a spaţiului Schengen, aşa că oricine intră în ţară trebuie să prezinte un document de identitate. Dar cetăţenilor UE nu le poate fi interzis accesul decât dacă prezintă un risc „pe motive de siguranţă, securitate sau sănătate publică”.
31. Statisticile guvernamentale arată că din 2010 a crescut numărul total de pasageri europeni cărora li s-a refuzat iniţial accesul în Marea Britanie. În 2015, 2165 de cetăţeni europeni nu au fost lăsaţi să intre în Marea Britanie, ceea ce înseamnă cam unul din 20.000.
Noi membri ai UE
32. Turcia nu poate adera la Uniunea Europeană fără permisiunea expresă a premierului britanic. Toate ţările membre UE au drept de veto absolut în ceea ce priveşte primirea de noi membri. Dar, în prezent, Marea Britanie susţine aderarea Turciei.
Sistemul Naţional de Sănătate (NHS)
33. În 2014, migraţia din UE a dus la creşterea cu 160 de milioane de lire sterline a costurilor Sistemului Naţional de Sănătate.
34. Anul trecut, cheltuielile din sănătate au ajuns la 2,8 miliarde de lire sterline din cauza inflaţiei şi a creşterii salariilor.
Agricultură, pescuit şi ştiinţă
35. Subvenţiile europene constituie 50% din venitul fermierilor britanici. În 2014, fermierii au primit subvenţii totale de 3,19 miliarde de lire sterline. Plăţile medii au fost de 17.735 de lire.
36. Toate flotele de pescuit ale statelor membre UE au acces egal în toate apele din UE, prin Politica Europeană Comună. Dacă Marea Britanie iese din UE, atunci va avea autoritatea de a controla resursele maritime şi de a stabili ce vase străine pot avea acces în apele ei teritoriale.
37. Între 2007 şi 2013, cifrele oficiale arată că Marea Britanie a plătit 5,4 miliarde de euro la fondul european pentru cercetare şi dezvoltare şi a primit înapoi 8,8 miliarde de euro.
38. Agenţia Europeană Spaţială şi UE sunt două organizaţii separate cu state membre diferite, competenţe diferite, reguli şi proceduri diferite. Ieşirea Marii Britanii din UE nu ar trebui să afecteze implicarea ţării în Agenţia Europeană Spaţială.
Criminalitate
39. În 2013, Marea Britanie a emis 219 mandate de arestare europene pentru suspecţi în alte ţări europene şi 228 în 2014. În schimb, Anglia a primit 5522 de astfel de cereri în 2013 şi 13460 în 2014. Dacă va ieşi din UE, Marea Britanie va trebuie să renegocieze cu toate statele menţinerea acestui sistem.
Viitorul Brexit-ului
40. Nimic nu se va schimba în relaţiile noastre peste noapte dacă Marea Britanie va ieşi din UE. După un astfel de vot vor urma, însă, ani de negocieri în jurul viitoarelor relaţii cu Europa. În acest proces, aproape totul va fi pus la bătaie. Şi chiar dacă votul va fi pentru plecare, probabil că Marea Britanie nu va putea ieşi din UE înainte de 2020.
Regatul Unit – Prezentare generală
Regatul Unit include Anglia, Țara Galilor, Scoția (acestea formând Marea Britanie) și Irlanda de Nord. Relieful țării este variat, fiind format din stânci de-a lungul unor coaste, munți, câmpii și sute de insule în vestul și nordul Scoției. În 2014, cele mai importante sectoare ale economiei Regatului Unit erau: administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (18,3 %); comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturile, serviciile de cazare și alimentație publică (18,4 %) și industria (13,5 %). Principalii parteneri de export ai Regatului Unit sunt Statele Unite, Germania și Țările de Jos, iar cei de import sunt Germania, China și Statele Unite.
Capitala: Londra
Suprafața: 248 528 km²
Populația: 64 875 165 (2015)
Populația ca procent din totalul populației UE: 12,8 % (2015)
Produsul intern brut (PIB): 2,569 trilion EUR (2015)
Limba UE oficială: engleză
Sistem politic: monarhie constituțională parlamentară
Stat membru UE de la: 1 ianuarie 1973
Locuri în Parlamentul European: 73
Moneda: lira sterlină (GBP)
Stat membru al spațiului Schengen: nu – Regatul Unit nu este stat membru al spațiului Schengen.
Președinția Consiliului: între anii 1977 și 2005, Regatul Unit a deținut președinția rotativă de 5 ori. Următoarea perioadă va fi în 2017.
Regatul Unit și Uniunea Europeană
Parlamentul European
Parlamentul European are 73 de membri din Regatul Unit. Aflați cine sunt acești deputați europeni. Biroul de informare al Parlamentului European în Regatul Unit English
Consiliul UE
Miniștrii din statele membre se reunesc periodic în cadrul Consiliului UE pentru a adopta norme europene și pentru a coordona politici. În funcție de domeniul de politică abordat, diferiți reprezentanți ai guvernului britanic participă în mod regulat la reuniunile Consiliului.
Președinția Consiliului UE
Consiliul UE nu are un președinte permanent, așa cum au, de exemplu, Comisia sau Parlamentul. Lucrările sale sunt conduse de către țara care deține președinția Consiliului, iar aceasta se schimbă o dată la 6 luni. Pe parcursul acestor 6 luni, miniștrii din guvernul țării respective prezidează reuniunile Consiliului și contribuie la stabilirea agendei acestora în toate domeniile de politică. De asemenea, ei au rolul de a facilita dialogul cu celelalte instituții ale UE.
Președinția Consiliului UE a revenit/ar fi trebuit să revină Regatului Unit în perioadele:
ianuarie – iunie 1977 | iulie – decembrie 1981 | iulie – decembrie 1992 | ianuarie – iunie 1998 | iulie – decembrie 2005 | iulie – decembrie 2017
Detalii despre președinția actuală a Consiliului UE Traducerile linkului anterior Deutsch (de) English (en) français (fr) Nederlands (nl)
Comisia Europeană
Comisarul european nominalizat de Regatul Unit este Jonathan Hill English . El are ca portofoliu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital. Comisia este reprezentată în fiecare țară a UE de către un birou local, numit „reprezentanță”.
Reprezentanța Comisiei Europene în Regatul Unit
Comitetul Economic și Social European
Regatul Unit are 25 de reprezentanți English în Comitetul Economic și Social European. Acest organism reprezintă angajatorii, lucrătorii și alte grupuri de interese și este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se obține o imagine mai clară a posibilelor modificări ale situației sociale și ale condițiilor de lucru în țările membre.
Comitetul Regiunilor
Regatul Unit are 24 de reprezentanți English în Comitetul Regiunilor, adunarea UE a reprezentanților locali și regionali. Acest organism este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se garanta că legislația europeană ține cont de punctul de vedere al fiecărei regiuni din UE.
Reprezentanța permanentă pe lângă Uniunea Europeană
Comunicarea dintre Regatul Unit și instituțiile UE se desfășoară și prin reprezentanța permanentă din Bruxelles. Reprezentanța acționează ca o „ambasadă” a Regatului Unit – principala sa sarcină este de a se asigura că interesele și politicile țării sunt luate în calcul într-un mod cât mai eficient în UE.
Bugete și finanțare
Sumele primite/vărsate la bugetul UE
Contribuțiile financiare ale statelor membre la bugetul UE sunt repartizate în mod echitabil, în funcție de mijloacele disponibile. Cu cât este mai dezvoltată economia unei țări, cu atât este mai mare contribuția sa. Bugetul UE nu are obiectivul de a redistribui bogăția, ci mai degrabă pe acela de a se concentra asupra nevoilor tuturor europenilor, în ansamblu.
Relația financiară dintre Regatul Unit și UE (2014):
Cheltuielile UE în Regatul Unit: 6,985 miliarde EUR
Cheltuielile UE în Regatul Unit, ca procent din venitul național brut (VNB) al acestei țări: 0,32 %
Contribuția Regatului Unit la bugetul UE: 11,342 miliarde EUR
Contribuția Regatului Unit la bugetul UE, ca procent din VNB: 0,52 %
Proiecte finanțate de UE în Regatul Unit
Sumele cu care contribuie Regatul Unit la bugetul UE sunt direcționate către finanțarea de programe și proiecte în toate țările UE (construcții de drumuri, subvenționarea cercetătorilor, protecția mediului etc.).
Bugetul Uniunii Europene
Rabatul britanic
Când Marea Britanie a aderat la ce avea să devină Uniunea Europeană, Marea Britanie avea un sector agricol mic, şi avea majoritatea produselor agricole importate din afara Comunităţii. Relativ puţin din cheltuiala politicii agricole a Comunităţii avea o influenţă asupra Marii Britanii, pe de altă parte Marea Britanie contribuia cu sume relativ mari finanţării bugetului Comunităţii în principal deoarece baza de calcul pentru TVA reprezenta un procent mai mare din Produsul Naţional Brut în comparaţie cu alte state membre. A fost o problemă ce a stat la baza referendumului privind continuarea apartenenţei Marii Britanii la Comunitate. În urma acordului de la Fontainebleau din 1984 conform căruia „orice stat membru a cărui contribuţie bugetară este excesivă în raport cu prosperitatea sa relativă poate beneficia de un mecanism de corecţie la momentul potrivit”.
Regatului Unit i se rambursează 66% din diferenţa dintre contribuţia sa la bugetul Uniunii Europene (cu excepţia resurselor proprii tradiţionale) şi suma care i se returnează de la buget. În 2011, reducerea acordată Regatului Unit a fost de 3,6 miliarde EUR. În principiu, statele membre ale Uniunii Europene îşi împart costul reducerii acordate Regatului Unit în funcţie de contribuţia lor relativă la VNB-ul Uniunii Europene. Cu toate acestea, finanţarea corecţiei în favoarea Regatului Unit s-a modificat în timp, acordându-se ceea ce este cunoscut sub numele de „reducerea reducerii” celor mai importanţi contribuabili neţi tradiţionali la bugetul UE. După corecţia din 2001 în favoarea Regatului Unit, Republica Federală Germania, Republica Austria, Ţările de Jos şi Suedia plătesc doar 25 % din cota lor normală de finanţare a corecţiei în favoarea Regatului Unit (Germania a plătit 2/3 din finanţarea sa normală în ultimii ani). Consiliul European din decembrie 2005 a decis să ajusteze corecţia în favoarea Regatului Unit şi a convenit ca cheltuielile neagricole cu noile state membre să nu mai fie incluse în baza de calcul a corecţiei. Această măsură a fost introdusă treptat în perioada 2009 – 2011. Costul maxim pentru Regatul Unit al acestei măsuri nu poate depăşi 10,5 miliarde EUR (la nivelul preţurilor din 2004) în perioada 2007 – 2013. Actuala reducere acordată Regatului Unit a fost convenită în cadrul Consiliului European de la Fontainebleau din 1984 şi nu are termen de expirare. Regatului Unit a beneficiat deja de mecanisme similare de corecţie după 1976. Regatului Unit îşi menţine ceculrabatul şi în perioada CFM 2014-2020.
Regatul Unit – european, dar în primul rând britanic (analiză Agenţia spaniolă de ştiri EFE)
Marea Britanie și-a evidențiat întotdeauna particularitățile pentru a-și apăra interesele într-o Uniune Europeană tot mai integrată, sentimentul ei de insularitate riscând să culmineze la referendumul de pe 23 iunie cu Brexitul (ieșirea din blocul comunitar), scrie agenția EFE într-o analiză despre statutul special pe care această țară l-a avut și îl are în interiorul UE.
Respingerea monedei euro, clauzele de salvgardare privind ajutoarele sociale și așa-numitul ‘cec britanic’, prin care Marii Britanii i s-au returnat fonduri de la bugetul comunitar, sunt câteva exemple de derogări de care ea a beneficiat în aplicarea deciziilor europene.
‘Avem caracterul unei națiuni insulare: independentă, tranșantă, îndârjită în apărarea suveranității noastre. Nu putem schimba această sensibilitate britanică (…) Și datorită acestei sensibilități britanice, venim în Uniunea Europeană cu o mentalitate mai mult practică decât emoțională’, spunea premierul David Cameron, în ianuarie 2013. O declarație de intenție care trei ani mai târziu avea să se materializeze în convocarea unui referendum pentru a spune ‘da’ sau ‘nu’ unei Europe de la care membrul ei cel mai rebel a smuls în luna februarie ultimele concesii.
Acest pragmatism față de hotărârile luate de Bruxelles a fost evident încă de la primirea Marii Britanii în Comunitatea Economică Europeană (CEE), în anul 1973, atitudine pe care unii au văzut-o drept o frână pusă proiectului european.
De altfel, acea admitere a fost precedată de două veto-uri opuse de Franța intrării Marii Britanii în CEE, președintele francez de la acea vreme, Charles de Gaulle, argumentând că ‘Marea Britanie nu mai înseamnă mare lucru’. Această admitere anevoioasă a ilustrat și reticența Europei continentale în fața primirii unei economii care avea nevoie de ajutor urgent, își amintește Stephen Wall, fost consilier al premierului Tony Blair.
După intrarea în CEE, laburiștii au ajuns la putere promițând un referendum pe tema ieșirii din blocul comunitar. După ce guvernul de la Londra a obținut avantaje bugetare din partea Bruxelles-ului, referendumul s-a desfășurat în anul 1975 și britanicii au ales rămânerea în CEE.
Patru ani mai târziu, în fruntea executivului de la Londra a ajuns conservatoarea Margaret Thatcher, care, în îndelungata ei guvernare (până în 1990), a impus o serie de reforme economice. Dar și ea a atacat principiile de bază ale CEE, punctul culminant fiind faimosul discurs susținut la Bruges (Belgia) în anul 1988. Totuși, ‘Doamna de Fier’ nu a luat niciodată în considerare retragerea Marii Britanii din politicile esențiale ale blocului comunitar și a fost o apărătoare fermă a pieței unice.
Însă ea a negociat și obținut în 1984 ‘cecul britanic’, o compensație primită de Marea Britanie pentru participarea la Politica Agricolă Comună (PAC), politică ce înghite și astăzi cea mai mare parte a bugetului comunitar și de care britanicii beneficiază foarte puțin, având în vedere sectorul ei agricol restrâns față de cel al altor membri.
Marea Britanie și-a mai manifestat insularitatea prin refuzul de a adera la spațiul de liberă circulație Schengen, prin obținerea clauzei de excludere voluntară ce i-a permis să nu adopte moneda euro, precum și prin exceptarea de la aplicarea deciziilor ce țin de domeniul Justiție și Afaceri Interne (JAI), inclusiv cele care privesc politica de azil.
Totuși, un analist al filialei americane a German Marshall Fund, Michael Leigh, atrage atenția că Marea Britanie nu este singura țară din UE care se bucură de un ‘tratament special’. Astfel, deși teoretic toate statele blocului comunitar sunt obligate să adopte moneda euro atunci când vor fi pregătite, Suedia și Polonia au anunțat că nu intenționează să introducă moneda comună, iar de clauza de excludere nu beneficiază doar Marea Britanie, ci și Danemarca. Cât despre Schengen, nici Irlanda nu dorește să facă parte din acest spațiu, în timp ce Bulgaria, Cipru, Croația și România nu au fost încă primite.
Marea Britanie mai beneficiază de o derogare și de la aplicarea Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, după ce a solicitat, împreună cu Polonia, anexarea unui protocol privind prevalența legislației naționale.
Marea Britanie este pur și simplu ‘mai tranșantă ca altele în apărarea intereselor ei atunci când se simte amenințată de inițiativele Bruxelles-ului’, punctează Michael Leigh.
Pentru a face campanie în favoarea rămânerii în UE, David Cameron a obținut în februarie noi concesii, cele mai importante fiind promisiunea că Marea Britanie va fi exceptată de la participarea la o ‘Uniune tot mai strânsă’ și așa-numita ‘frână de urgență’, respectiv posibilitatea de a suspenda timp de patru ani ajutoarele sociale pentru imigranții comunitari noi veniți.
Deși politicienii britanici eurosceptici, precum și o parte a presei, i-au reproșat că a obținut prea puțin, șeful executivului de la Londra s-a declarat mulțumit de acord și desfășoară în prezent o campanie activă pentru a-și convinge concetățenii să voteze pentru rămânerea în UE.
Indicii bursieri scad puternic la nivel global din cauza Brexit
Lira sterlina s-a depreciat si a ajuns la cel mai scazut nivel de dupa 1985
Indicii bursieri sunt in scadere puternica la nivel global, rezultatele partiale ale referendumului din Marea Britanie indicand iesirea tarii din Uniunea Europeana, punand in pericol existenta blocului comunitar si a monedei unice, relateaza Reuters.
Investitorii renunta la activele considerate riscante, preferand obligatiunile guvernamentale, contractele futures FTSE fiind in declin cu 6%, iar S&P 500 cu 3,5%.
Lira s-a prabusit cu nu mai putin de 15 centi americani, cel mai grav declin din istoria sa, in timp ce euro este in coborare cu 2,8% fata de dolar.
Temerile ca rezultatul votului la referendumul istoric de joi din Marea Britanie va fi in favoarea iesirii tarii din Uniunea Europeana au dus vineri dimineata la o depreciere semnificativa a lirei sterline, care a ajuns la cel mai scazut nivel in raport cu dolarul american din ultimii peste 30 de ani, transmite DPA.
Lira este in declin cu 8,5%, la 1,3616 dolari pe unitate, dupa ce a atins 1,3467 dolari pe unitate, cel mai redus nivel din 1985.
Pretul aurului este in urcare cu 7,2% din cauza Brexit, la maximul ultimilor doi ani
Pretul aurului este in urcare cu 7,2%, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, din cauza votului de la referendumul britanic care indica iesirea Regatului Unit din Uniunea Europeana, relateaza Bloomberg.
Cotatia aurului cu livrare imediata a avansat cu 7,2%, la 1.347,58 dolari pe uncia, cel mai ridicat nivel atins din martie 2014, fiind tranzactionat la Singapore la 1.347,48 dolari pe uncia.
Rezultatele preliminare au trimis o unda de soc in intreaga Uniune Europeana si pe pietele financiare. Lira sterlina s-a depreciat pana la cel mai mic nivel din 1986 incoace. Daca Marea Britanie devine prima tara care sa paraseasca UE, va fi, fara doar si poate, cea mai mare lovitura data blocului comunitar de la infiintarea sa. Rezultatul este surprinzator pentru multi analisti, mai ales ca noaptea incepuse bine pentru tabara care militeaza pentru ramanerea in UE.
„Numarul voturilor pentru ramanarea in Uniunea Europeana a fost de 19,322. Numarul voturilor pentru iesirea din Uniunea Europeana a fost de 823”.
Gibraltar a facut primul anunt oficial al rezultatelor referendumului la doar o ora si jumatate dupa inchiderea urnelor. Aproximativ 96% dintre cetateni au decis ca viitorul tarii lor este alaturi de celelalte 27 de state membre ale UE.
Urmatorii care au oferit un raspuns au fost oficialii din Scotia, iar acolo cetatenii au decis in proportie de 59,4% sa ramana in UE.
Pietele financiare au asteptat de asemena cu infrigurare rezultatele, iar primele procente au avut un efect imediat asupra monedei nationale, care a reactionat chiar in primele minute dupa aflarea unei decizii.
Numaratoarea s-a realizat pana tarziu in noapte, iar scorul a devenit din ce in mai strans. Dupa anuntarea rezultatelor din primele 9 zone, procentul s-a schimbat radical. Peste 53 % dintre votanti isi doreau iesirea din UE. Un aport important la aceasta inversare a procentelor a avut-o Sunderland, unde peste 82.000 de cetateni, adica majoritatea, au ales sa paraseasca blocul european. In mai putin de 25 de minute lira a ajuns la o depreciere istorica in fata dolarului.
Spre dimineata au aparut si rezultatele din Londra, acolo unde 76% dintre votanti au decis ca Marea Britanie trebuie sa continue ca stat membru al UE.
Rezultatele partiale au aratat ca tara este mult mai divizata decat asa cum o vedeau cei mai multi lideri europeni, iar emotiile au atins cote maxime cu fiecare procentaj anuntat. Fiecare oras care anunta rezultatele reprezinta un punct pentru una dintre tabere. Cursa a fost stransa, cu diferente de 1% sau chiar mai putin, ore in sir.
MARII VOTANTI din UK
– Londra a votat masiv pentru ramanerea in UE
– Nordul Angliei a votat cu o majoritate importanta pentru iesirea din UE
– Scotia a votat cu o majoritate importanta pentru ramanerea in UE
– Tara Galilor a votat pentru iesirea din UE
– Irlanda de Nord a votat pentru ramanerea in UE
Surse:
http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/unitedkingdom/index_ro.htm
http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/40-de-lucruri-esentiale-despre-relatia-marii-britanii-cu-uniunea-europeana-420631
http://www.mediafax.ro/externe/viata-dupa-brexit-ce-se-va-intampla-dupa-ce-marea-britanie-paraseste-uniunea-europeana-15506030
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugetul_Uniunii_Europene#Contribu.C8.9Biile_statelor_la_bugetul_Uniunii_Europene
http://www.agerpres.ro/externe/2016/06/20/regatul-unit-european-dar-in-primul-rand-britanic-analiza-efe–11-17-51
http://stirileprotv.ro/stiri/international/brexit-46-de-milioane-de-britanici-asteptati-la-vot-de-la-ora-9-00-ce-scoruri-arata-analiza-ultimelor-sondaje.html#bursa
