Cetăţenii o iubesc, duşmanii ei puternici fac spume la gură: Laura Codruţa Kövesi, vânătorul suprem anticorupţie al României, care condamnă rând pe rând deputaţi şi demnitari la închisoare. Cât timp încă?
În faţa clădirii gri în stil clasicist de pe strada Ştirbei Vodă aşteaptă ca de obicei echipe de reporteri de la televiziuni. Ei sunt permanent în alertă, deoarece aici intră şi ies puternicii şi bogaţii din România. Aproape zilnic. Şi, de cele mai multe ori, în cătuşe.
Într-un birou simplu de la etajul întâi lucrează Laura Codruţa Kövesi. Media din România o numeşte „doamna de fier a justiţiei”. Kövesi râde timid când aude asemenea atribute.
Clădirea este sediul DNA din România, iar procurorul Kövesi îl conduce de trei ani. Procurorul de 43 de ani desfăşoară lupta împotriva corupţiei din ţara sa cu o consecvenţă ca nimeni altul înaintea sa. Mulţumită ei – spre deosebire de faima proastă a ţării –, România a devenit unul din modelele europene în acest domeniu.
Recent, primul ei mandat care se apropia de sfârşit a fost prelungit cu încă trei ani – spre supărarea mai multor politicieni din ţară. Pentru că DNA a adus cu cei 100 de procurori un număr record de politicieni, înalţi demnitari şi oameni de afaceri în faţa justiţiei acuzaţi de corupţie şi mulţi dintre aceştia au fost condamnaţi la închisoare.
Din acest motiv, pentru populaţie Kövesi este o eroină. „De când conduce DNA, instituţia este una dintre cele în care populaţia are cea mai mare încredere”, afirmă publicistul şi filozoful Andrei Cornea. „Laura Codruţa Kövesi este cu certitudine una din cele mai puternice şi importante personalităţi ale României şi este cu siguranţă persoana de care se tem cel mai mult şi pe care o urăsc cel mai mult politicienii români.”
Şefa DNA este deranjată de agitaţia din jurul persoanei sale. Întrebările legate de viaţa sa personală le refuză în mod obişnuit şi foarte rar vorbeşte despre persoana sa. A crescut în orăşelulul transilvănean Mediaş, tatăl ei a fost el însuşi procuror. În tinereţe a activat ca baschetbalistă de performanţă. Cu toate acestea – povesteşte – a dorit mereu să devină procuror ca şi tatăl său. „Voiam să aflu mereu adevărul şi să fac să triumfe dreptatea”, spune ea. După studiul la facultatea de drept, fiind una dintre cele mai bune din an, cariera sa a luat o direcţie ascendentă rapidă: în octombrie 2006 a devenit procuror general al României – fiind persoana cea mai tânără şi prima femeie care a ocupat acest post.
Nici până astăzi nu ştie pe baza căror constelaţii politice a fost numită după şapte ani în funcţia de şefă a DNA – şi nici nu vrea să ştie. Nu vrea să aibă de-a face cu reţelele politico-economice obscure şi cu clanurile din ţară.
Când vorbeşte despre lupta împotriva corupţiei, nu vorbeşte despre sine, ci evidenţiază rolul anchetatorilor DNA. „Contribuţia mea este exclusiv cea a unui manager”, spune ea. „Organizez munca, repartizarea personalului şi stabilesc priorităţile. Cea mai importantă contribuţie a mea este, poate, că îi apăr pe colegii mei în faţa unor presiuni şi imixtiuni din afară. Însă anchetele şi punerile sub acuzaţii sunt meritul procurorilor.”
Influenţa lui Kövesi asupra DNA nu poate fi, fireşte, trecută cu vederea. Fondat în 2002, pentru a combate marile cazuri de corupţie din politică, economie şi administraţie, elita României multă vreme nu a trebuit să se teamă de anchete. Lucrurile au devenit într-adevăr serioase abia după ce Kövesi a preluat conducerea DNA. De atunci numărul anchetelor şi acuzaţiilor împotriva unor politicieni, înalţi funcţionari şi oameni de afaceri atinge în fiecare an un nou număr record. În 2015 DNA a adus în faţa legii 1.258 de acuzaţi. Mai mult: în timp ce în anii precedenţi erau anchetaţi în mod tendenţios mai degrabă persoane din opoziţie şi foşti politicieni ai regimului, iar unele persoane corupte protejate ale fostului preşedinte Traian Băsescu erau de exemplu intangibile, acum toate sunt supuse aceloraşi legi. Anul trecut DNA a demarat pentru prima oară ancheta împotriva unui prim ministru aflat în funcţie, împotriva a cinci miniştri, numeroşi secretari de stat, deputaţi şi zeci de înalţi funcţionari care au fost deferiţi justiţiei.
Opinia publică observă cu stupefacţie că nimeni nu mai este intangibil. Pentru aceasta, Kövesi este sărbătorită. După cum afirmă politologul Alina Mungiu-Pippidi, „apariţiile sale publice feminine şi în acelaşi timp înverşunate constituie o importantă reclamă pentru lupta împotriva corupţiei”.
Portalul de satiră „TimesNewRoman” a parodiat imaginea şefului DNA: „Dimineaţa nu bea cafea, ci o cană cu lacrimile celor corupţi.”
Laura Codruţa Kövesi manifestă o atitudine pe jumătate amuzată, pe jumătate neajutorată faţă de un asemenea cult al personalităţii şi precizează în cadrul discuţiei încă o dată rolul său. „Nu sunt altfel decât cei mai mulţi oameni din ţară”, afirmă. „Majoritatea sunt cinstiţi, oneşti şi corecţi, care vor să trăiască într-o asemenea ţară.” Justiţia a devenit în totalitatea ei mai coaptă şi mai independentă, procurorii au anchetat cu mai multă conştiinciozitate şi, în afară de asta, succesele multe ale DNA se manifestă abia acum, după mai mulţi ani de muncă.
Este însă incert câtă vreme mai poate oferi DNA cazuri de succes. De mai mulţi ani Parlamentul României încearcă în mod repetat să scoată prin lege de sub ancheta penală politicieni şi funcţionari.Curtea Constituţională a restrâns anul acesta deja de două ori competenţele DNA, ultima oară săptămâna trecută când a decis că abuzul în funcţie trebuie redefinit. Această măsură ar putea duce la slăbirea sau chiar la anularea anchetelor DNA.
În calitate de judecător Kövesi nu are voie şi nu vrea să comenteze această decizie, spune doar: „Sper să putem contribui şi de acum înainte la triumful justiţiei.”
(Autor: Keno Verseck)
DER SPIEGEL (Germania), 27 iunie
Traducerea: Imola Stănescu
