De departe, consecinţele referendumului britanic privind Uniunea Europeană constituie tema cea mai prezentă în presa internaţională. Ziarele străine scriu şi despre rezultatul alegerilor parlamentare din Spania, ca şi despre normalizarea relaţiilor dintre Turcia şi Israel.
Citat de EUobserver, premierul britanic David Cameron spune că „deciziile cruciale vor trebui să aştepte”. Ceea ce înseamnă că şeful guvernului de la Londra nu va iniţia în acest moment procedura de ieşire din Uniunea Europeană, explică oficiosul de la Bruxelles. Şi nici liderii UE „nu vor exercita presiuni asupra Regatului Unit, pentru a începe imediat discuţiile în vederea ieşirii” din blocul comunitar, adaugă EUobserver. De la Londra, The Times observă că „liderii europeni sunt împărţiţi în privinţa unui divorţ rapid”. De altfel, ziarul Rzeczpospolita, din capitala Poloniei unde a avut loc întâlnirea miniştrilor de externe din UE, relatează că „suntem condamnaţi să revizuim tratatele Uniunii”, după cum a spus şeful diplomaţiei de la Varşovia. Ministrul de externe polonez a adăugat că nu doar politicienii britanici sunt vinovaţi de această situaţie, ci „trebuie să-i învinuim şi pe politicienii europeni de la Bruxelles, care nu au fost capabili să prezinte o ofertă europeană atractivă pentru un stat atât de mare şi important al lumii”. Un stat care s-ar putea să-şi mai piardă din influenţă, după cum notează New York Times sub titlul „O dată cu Brexit, conexiunea directă a Washingtonului la continentul european se şubrezeşte brusc”. „Relaţiile dintre Satele Unite şi Regatul Unit au fost zdruncinate de votul pentru Brexit”, titrează la rândul său şi Financial Times, în vreme ce Le Figaro speră că „Brexit-ul ar putea consolida axa Washington-Paris”. Votul britanic face valuri şi în Asia, unde, cu ocazia „Davosului chinez”, şeful guvernului de la Beijing a menţionat că „Impactul Brexit a fost deja resimţit pe pieţele financiare şi incertitudinea se va amplifica”. Deocamdată însă, Wall Street Journal constată că lira sterlină ajunge la „un minim record din ultimii 31 de ani” în vreme ce „undele de şoc lovesc bursele financiare”. Iar Telegraph informează că pentru 2017, Credit Suisse previzionează o recesiune în Regatul Unit. Totuşi, votul britanic se pare că a avut şi un efect pozitiv… pentru spanioli însă. Căci pe fondul incertitudinii create de Brexit, alegătorii iberici au votat majoritar pentru Partidul Popular, al premierului în exerciţiu Mariano Rajoy, care, citat de El Pais, şi-a reafirmat prioritatea de a coopta Partidul Socialist în vederea învestirii rapide a unui nou guvern. Marii perdanţi ai alegerilor din Spania, Podemos „obţin cu peste un milion de voturi mai puţin”, consemnează La Vanguardia. The Guardian conchide însă sceptic că „Spania, care a rămas fără guvern din 20 decembrie, rămâne profund fragmentată după votul de duminică”. O altă temă de interes pentru presa internaţională este normalizarea relaţiilor dintre Israel şi Turcia. Citat de cotidianul spaniol ABC, premierul israelian aprecia că „acordul va servi la consolidarea stabilităţii în Orientul Mijlociu”. Jerusalem Post notează însă că acordul este contestat deopotrivă de formaţiunie de dreapta şi de stânga din Israel, fiind considerat „o capitulare în faţa Turciei şi o umilinţă naţională”. Şi tot Jerusalem Post îl citează la rândul său pe Netanyahu, care spune că „în condiţiile în care lumea întreagă şi regiunea suferă schimbări enorme, este important să fie create centre de stabilitate”. „Acordul pune capăt crizei dintre Turcia şi Israel care dura de şase ani” şi este de aşteptat o intensificare a schimburilor comerciale, conchide de la Ankara cotidianul turc Huriyet. Acelaşi cotidian turc anunţă că „Turcia şi Rusia iau măsuri de regementare a relaţiilor”, în vreme ce din Rusia, agenţia Tass relatează că „ministrul turc al apărării se aşteaptă la un progres serios în relaţiile cu Moscova”, după scrisoarea adresată de preşedintele Erdogan omologului său rus, prin care îşi cere scuze pentru incidentul provocat de doborârea unui avion în noiembrie 2015. În fine, cotidianul spaniol La Vanguardia informează că fostul premier moldovean Vlad Filat a fost condamnat la 9 ani închisoare, pe baza acuzaţiei că ar fi încasat mită în valoare de 40 de milioane de dolari. Iar Der Spiegel publică un articol dedicat „Vânătorului suprem anticorupţie”, o „femeie în faţa căreia tremură politicienii României”: Laura Codruţa Kövesi. Totuşi, în situaţia în care Curtea Constituţională a restrâns anul acesta de două ori competenţele DNA, Der Spiegel atenţionează că anchetele anticorupţie ar putea fi afectate sau chiar anulate.
Adriana Buzoianu, RADOR
