Cine va conduce Marea Britanie spre ieşirea din Uniunea Europeană? – este întrebarea la care încearcă să găsească răspunsuri presa de peste Canalul Mânecii şi nu numai. Întrebarea este justificată în contextul în care s-a dat startul cursei pentru alegerea succesorului lui David Cameron, premierul demisionar în urma referendumului care a decis ieşirea Marii Britanii din structura comunitară. The Independent scrie despre decizia uimitoare a fostului primar al Londrei, Boris Johnsosn, de a nu candida la şefia Conservatorilor şi, implicit, de a nu deveni premier. „Liderul taberei pro-Brexit a anunţat că nu va candida, la câteva ore după ce aliatul său din campanie, ministrul de finanțe Michael Gove s-a înscris în cursă”, arată publicaţia citată. O altă candidatură anunţată pentru şefia Conservatorilor este cea a ministrului de interne, Theresa May, care spune că rezultatul referendumului nu poate fi contestat şi va fi pus în aplicare. „Brexit înseamnă Brexit şi nu vor fi încercări de a rămâne în Uniune pe uşa din dos”, afirmă Theresa May,
citată de The Guardian. Şi ministrul muncii, Stephen Crabb, candidează la şefia partidului, care îl poate propulsa spre fotoliul de premeier. Stephen Crabb exclude un nou referendum şi promite că va forma un guvern care să respecte dorinţa celor 17 milioane de britanici care au votat pentru ieşire, mai arată The Guardian. Chiar dacă separarea Marii Britanii nici măcar nu a început, „Juncker, Schulz şi Tusk tratează deja Regatul Unit ca un paria european”, scrie publicaţia portugheză Diario de Noticias. Şi comentează că „până la încheierea negocierilor pentru retragerea Regatului Unit din UE, ţara rămâne membră cu drepturi depline”. Încercând să explice cauzele care au stat la baza decizei britanicilor de a vota pentru ieşire, El Mundo arată că „frica de imigraţie, respingerea prezenţei populaţiei musulmane, ameninţarea terorismului jihadist şi critica faţă de UE pentru incapacitatea de a-şi controla frontierele sunt factori care au cântărit în rezultatul final al votului pentru Brexit”. Noi date apar în Turcia în legătură cu atentatul de pe aeroportul Atatürk din Istanbul, soldat cu peste 40 de morţi şi sute de răniţi. Ziarul turc Hürriyet scrie că au fost identificaţi cei trei autori ai atacului şi au fost arestate 13 persoane bănuite de implicare în organizarea atentatului. The Washington Post notează că cei trei autori erau din Uzbekistan, Kârgâzstan, respectiv Daghestan. „Atentatul din Turcia este un semnal de alarmă pentru Rio-2016”, titrează O Globo din Brazilia. Şi comentează că oraşul Rio, care va găzdui olimpiada, corespunde profilului ales de terorişti, anume ţinte cu o mare încărcătură simbolică şi care atrag turişti. Publicaţia arată totodată „că atentatul de pe aeroportul Atatürk este cel mai recent semnal de alarmă cu privire la nevoia unei acţiuni comune împotriva terorismului”. Într-un context tensionat din punct de vedere al securităţii, Turcia marchează două reuşite în plan diplomatic, fiind vorba despre dezgheţarea relaţiilor cu Rusia şi deschiderea unui nou capitol de negociere cu Uniunea Europeană. După discuţia telefonică purtată de preşedinţii Turciei şi Rusiei, ministerul rus al dezvoltării economice a anunţat că liderul de la Kremlin a transmis semnalul reluării importurilor de fructe şi legume din Turcia, scrie Habertürk. A fost dată undă verde întoarcerii pe rafturile din Rusia a legumelor şi fructelor turceşti interzise după incidentul aviatic din 24 noiembrie 2015, scrie publicaţia amintită, şi îl citează pe directorul Asociaţiei Retailerilor din Rusia care susţine că produsele agricole turceşti vor ajunge din nou în magazine în câteva săptămâni. În relaţia cu Uniunea Europeană, Turcia marchează deschiderea capitolului 33 de negociere, privind provizioanele financiare și bugetare. Publicaţia spaniolă ABC comentează că deschiderea noului capitol are loc după ce UE şi Turcia au semnat la începutul anului acordul privind migraţia şi au reafirmat angajamentul de a „revitaliza” procesul de aderare la Uniune. După reuşitele diplomatice ale Turciei, vorbim şi de o reuşită a cinematografiei româneşti, regizorul Cristian Mungiu fiind invitat să facă parte din Academia Americană de Film, instituţie care acordă Premiile Oscar. Într-o listă de 683 de persoane invitate la Academie, Los Angeles Times îl menţionează pe Cristian Mungiu alături de două dintre cele mai cunoscute producţii ale sale, peliculele Bacalaureat şi 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
