UE a amânat deschiderea capitolelor de negociere cu Serbia. Miercuri, UE a deschis un nou capitol în negocierile de aderare cu Ankara, dar deschiderea capitolului 23 cu Serbia a fost amânată din cauza faptului că nu a existat un acord nici la această ședință a grupului de lucru al Consiliului de Miniștri al UE pentru Balcanii de Vest, au declarat surse din Consiliul de Miniștri al UE.
Un nou capitol în negocierile cu Turcia a fost deschis ca parte a acordului privind prevenirea imigrației ilegale. Acesta este capitolul 16 și se referă la chestiuni financiare şi de buget. Deschiderea capitolului cheie 23, referitor la statul de drept în negocierile UE cu Serbia, s-a amânat, probabil pentru pentru iulie sau septembrie, în primul rând din cauza opoziției Croaţiei care cere ca Serbiei să i se retragă competența regională a instanţei sârbe pentru crime de război, şi să asigure în mod automat numărul de deputați ai minorității croate în Parlamentul sârb și să se stabileasă o colaborare deplină cu Haga, colaborare pe care oficialii de la Zagreb o consideră insuficientă. Toţi ceilalți membri ai UE consideră că Serbia a îndeplinit toate condițiile pentru deschiderea capitolelor 23 și 24, care includ statul de drept și libertățile fundamentale, dar și Regatul Unit, din motive tehnice, nu și-a exprimat poziția pentru stabilirea unei poziții de negociere comune a UE, dat fiind că după referendumul de independență în Marea Britanie lucrează acum un guvern demisionar.
Primul ministru demisionar croat, Tihomir Oreskovic, aflat la Bruxelles, a declarat marți, că poziţia ţării sale nu se modifică faţă de deschiderea capitolului 23 din negocierile Serbiei cu UE, şi a susținut că această ţară cere ceea ce cer şi celelalte țări ale UE.
Oficialii de la Consiliul de Miniștri al UE au explicat că, practic, toate celelalte state membre ale UE au atras atenţia Zagrebului că acele aspecte care sunt prezentate de Croaţia nu se încadrează în „acquis-ul Uniunii”, care constituie baza pentru negocierile privind aderării, şi că ele ar trebui să fie abordate separat, prin negocieri bilaterale.
Președinția olandeză a UE intenţiona ca până la încheierea mandatului ei, la miezul nopții din data de 30 iunie, să deschidă negocierile cu Serbia a capitolelor 23 și 24, dar s-a dovedit că nu există o poziție comună a UE pentru deschiderea Capitolul 23 privind Sistemul judiciar și drepturile fundamentale.
Oficialii de la Bruxelles au menţionat anterior că pentru ceilalți parteneri din UE este o problemă şi faptul că guvernul Croației a căzut, iar acum rămâne un semn de întrebare în legătură cu poziţia guvernului croat viitor, şi se ia în considerare şi „dezghețarea” relațiilor dintre prim-ministrul sârb și președintele croat, dar că acest lucru nu s-a reflectat în cerințele și condițiile Croației pentru deschiderea capitolelor cu Serbia.
În plus, față de cerinţele anterioare, la problema minorităților și la contestarea competențelor instanței sârbeşti pentru crime de război, acum reprezentanții Croației în UE ridică problema despăgubirilor victimelor conflictelor armate din anii ’90, cu afirmația că de toate acestea este responsabilă Serbia.
De asemenea, România și Bulgaria, au făcut şi ele unele remarci legate de drepturile minorităților din Serbia, au subliniat, printre altele, oficiali ai Consiliului de Miniștri al UE.
(www.beta.rs – 1 iulie)
