Într-o perioadă efervescentă a reconfigurărilor geopolitice şi a resetării strategiilor de alianţe, Uniunea Europeană anunţă că îşi păstrează nealterată politica faţă de Moscova, urmând să prelungească cu cel puţin şase luni sancţiunile economice la adresa Rusiei. The Wall Street Journal comentează că „măsura era aşteptată de mai mult timp însă nu a fost anunţată decât ieri pentru că Italia a dorit ca, înainte de luarea decizei, să fie analizat stadiul implementării acordurilor de la Minsk cu ocazia summitului liderilor europeni care a avut loc săptămâna aceasta la Bruxelles”. Publicaţia citată mai arată că „deşi sancţiunile vor continua să fie aplicate, liderii europeni plănuiesc să reanalizeze în decursul lunilor următoare restricţiile, care deşi au afectat puternic economia Rusiei, au lovit şi fermierii europeni şi alte grupuri”. Russia Today arată însă că prelungirea sancţiunilor nu are nicio logică, fiind doar – cităm – o „dovadă a falimentului intelectual al politicii Angelei Merkel în privinţa Rusiei”. „Încăpăţânarea cancelarului Merkel de a continua aceste sancţiuni arată că nu are un plan B”, comentează Russia Today.
Din actualitatea politică europeană, presa mai reţine faptul că în Austria, Curtea Constituţională a decis să invalideze şi să ceară repetarea celui de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din mai. The Guardian notează că solicitarea de reluare a turului doi la nivelul întregii ţări vine după o investigaţie care a indicat neregularităţi în numărătoarea voturilor în mai multe circumscripţii electorale. „Decizia fără precedent a Curţii Constituţionale vine cu o săptămâna înainte ca preşedintele ales, ecologistul Van der Bellen, să depună jurământul de învestitură”, mai arată The Guardian. Publicaţia The Local din Austria comentează că „este posibil ca rezultatul referendumului britanic din 23 iunie privind părăsirea Uniunii Europene să transforme viitorul Austriei în UE într-o temă-cheie a campaniei electorale”. Candidatul partidului eurosceptic, Norbert Hofer, a anunţat „după bomba Brexit că este în favoarea susţinerii unui referendum în Austria în cazul în care Uniunea Europeană nu reuşeşte să aplice reformele necesare în decurs de un an”.
De altfel, şi preşedintele Cehiei, Milos Zeman s-a pronunțat pentru organizarea unui referendum privitor la apartenența țării sale la Uniunea Europeană și NATO, arată The Time. „Preşedintele de centru-dreapta nu are dreptul de a solicita un referendum pentru că ar fi nevoie de o amendare a Constituţiei. Însă ţara găzduieşte numeroşi eurosceptici, un sondaj făcut în aprilie indicând că procentul de satisfacţie privind apartenenţa la Uniunea Europeană este de 25%”, comentează The Time. Menţinerea coeziunii în acest context agitat de forţe centrifuge pare o misiune grea şi o provocare în adevaratul sens al cuvântului pentru mai marii Uniunii Europeană, a cărei preşedinţie rotativă a fost preluată de Slovacia. Bratislava asigură pentru prima dată președinția UE după ce a devenit membră a forului comunitar, în 2004, arată The Independent şi reia declaraţiile ministrului slovac de externe care a afirmat că „va sprijini orice măsură care să convingă Marea Britanie să revină asupra deciziei de a părăsi UE”. Ministrul slovac a respins însă posibilitatea oricărui „acord special” cu Marea Britanie, care „este prima ţară ce părăseşte Uniunea Europeană după formarea ei sub acest nume în 1993”, mai scrie The Independent.
Noi date apar în Turcia în cazul atentatului de marţi de pe aeroportul Atatürk din Istanbul. Ziarul turc Sabah scrie că atentatorii plănuiau să ia zeci de ostatici şi să detoneze centurile explozive în mijlocul acestora pentru a face cât mai multe victime însă forţele de ordine au intervenit rapid fiindcă li s-a părut suspect că mai mulţi indivizi purtau haine groase în pofida căldurii din Istanbul. Iar publicaţia Hürriyet scrie că încă cel puţin 10 suspecţi au fost arestaţi în legătură cu atentatul. Atacurile din Istanbul au dus la ridicarea gradului de alertă şi în Statele Unite, înaintea sărbătorii naţionale de 4 iulie, scrie NBC News.
Şi tot din motive de securitate, pelerinii care vor merge anul acesta la Mecca, potrivit ritualului musulman, ar putea purta brăţări electronice care să ajute la identificarea lor, pentru a nu se repeta drama de anul trecut, când peste 700 de persoane au murit într-o busculadă, scrie Al Jazeera.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
