Atentatele teroriste din ultimele zile ţin capul de afiş al presei internaţionale. „Atacul soldat cu cei mai mulţi morţi de anul acesta”, comis în Bagdad şi revendicat de ISIS, intervine după ce jihadiştii au pierdut teren în faţa forţelor guvernamentale irakiene, relatează Le Monde. Şi tot Le Monde constată că „ramadanul 2016 a fost marcat de un număr record de victime ale SI”. „Gruparea militantă a anunţat că musulmanii şiiţi au fost vizaţi drept represalii pentru pierderile suferite pe front”, notează la rândul său Washington Post. Acelaşi oficios din capitala americană face socoteala că „cele trei atentate teroriste comise în ultimele şapte zile au creat haos”. Prin aceste atacuri, „ISIS perverteşte conceptul lunii sfinte a Ramadanului”, opinează New York Times, cu explicaţia că în vreme ce „musulmanii consideră în general că ramadanul este o perioadă a recompensării actelor nobile, jihadiştii au folosit-o pentru a inspira noi crime”. Dar The Guardian crede că noile acte de violenţă comise de ISIS „ar putea face parte din încercarea disperată a Statului Islamic de a ţine în viaţă visul unui califat” şi de a-şi păstra supremaţia în mişcarea jihadistă globală, pe fondul competiţiei cu al-Qaida. Un alt ziar britanic, The Times scrie că „Angela Merkel ar putea face demersuri pentru destituirea şefului federalist al Comisiei Europene, în decurs de un an”. Iar Der Spiegel reliefează că Juncker vrea o aprofundare a integrării europene, însă cancelarul german se opune”. Financial Times informează că „NATO se întruneşte pe fondul ‘celei mai mari suplimentări de trupe în cadrul apărării colective’, de la sfârşitul războiului rece”. Iar între timp, Putin promite Finlandei să reducă tensiunile cu statele baltice, avertizând Helsinki să nu adere la alianţa nord-atlantică, relatează EUobserver. Citat de cotidianul german Bild, secretarul general al NATO spune că alianţa „se confruntă cu pericole neprevăzute şi probleme complexe, în special din partea Rusiei care este gata să folosească forţa pentru schimbarea graniţelor”. O schimbare care ar putea fi obţinută şi prin alte mijloace, după cum menţionează cotidianul sârb Blic sub titlul „Putin forţează organizarea unui referendum privind integrarea Serbiei în NATO şi UE”. Totuşi, citat de ziarul german Bild, premierul sârb dă asigurări că Serbia nu va organiza un referendum privind eventuala aderare la Uniunea Europeană. Rămânem în spaţiul fostei Iugoslavii, marcat în continuare de tensiuni mai vechi şi mai noi. În Bosnia, rezultatul unui referendum arată că 50,1% din populaţia ţării se declară bosniacă musulmană, citim în EUobserver. Rezultatul „va perturba probabil balanţa instituţională a ţării”, situaţie în care „sârbii refuză să recunoască noile cifre drept bază pentru împărţirea puterii”, remarcă oficiosul de la Bruxelles. Ziarul turc Hurriyet relatează că „pentru prima dată în ultimii 85 de ani, în interiorul bazilicii din Istanbul, Sfânta Sofia, s-a auzit chemarea la rugăciune a unui muezin, ceea ce „probabil va reaprinde controversa privind utilizarea clădirii, desemnată muzeu în 1935 de către fondatorul republicii turce moderne, Ataturk”. În fine, presa internaţională aduce un ultim omagiu celui care a fost Elie Wiesel. Supravieţuitor al Holocaustului şi laureat al Premiului Nobel, Elie Wiesel „şi-a folosit autoritatea morală pentru a concentra atenţia asupra atrocităţilor care se petrec în lumea întreagă”, scrie Washington Post. Le Monde aminteşte că Elie Wiesel s-a născut la Sighet în România, a fost deportat la 15 ani la Auschwitz-Birkenau şi a fost decorat în 1984 cu Legiunea de Onoare. Iar Jerusalem Post îl citează pe preşedintele Obama, care estimează că „Wiesel a fost conştiinţa lumii”.
Adriana Buzoianu, RADOR
