Presa internaţională este în continuare preocupată de consecinţele Brexit şi, pe măsură ce se apropie summitul NATO de la Varşovia, cotidianele străine publică tot mai multe informaţii din sfera securităţii. Rămân în atenţia media şi atentatele teroriste comise de Statul Islamic în condiţiile pierderii de teritorii în Irak.
După victoria în referendumul britanic, liderul UKIP, Nigel Farage demisionează de la conducerea partidului, spunând că şi-a îndeplinit obiectivul politic şi îşi vrea „viaţa înapoi”, scrie Financial Times. The Times îl citează pe singurul parlamentar britanic al UKIP, care apreciază că „Nigel Farage a mers prea departe aţâţând temerile legate de imigraţie în timpul campaniei pentru referendum” şi că acum, după demisia liderului său, formaţiunea de extremă dreapta „are ocazia de a viza alegători ai laburiştilor”. Iar Le Soir din Belgia reţine că liderul eurofob vrea de acum înainte „să-l susţină pe viitorul şef al partidului, să observe îndeaproape procesul de negocieri cu Bruxelles-ul şi să intervină din când în când în Parlamentul European”. O altă demisie, cea a şefului Comisiei Europene, „nu este dorită de Germania”, relatează EUobserver, cu menţiunea că sunt totuşi vehiculate numele unor potenţiali înlocuitori ai acestuia, între care Schultz, Timmermans, sau Katainen. În schimb, şeful de personal al cancelarului german crede că „britanicilor ar trebui să li se dea timp să înţeleagă consecinţele votului lor” pentru ieşirea din blocul comunitar şi că insularii „trebuie să decidă mai întâi dacă şi când vor să depună o cerere de retragere” din UE. Mai hotărâţi, liderii ţărilor din Europa centrală, Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia cer diminuarea centralismului Bruxelles-ului, consemnează The Guardian într-un articol dedicat preşedinţiei slovace a Uniunii Europene, a cărei agendă a fost acaparată în întregime de Brexit. Cotidianul belgrădean Politika aduce în atenţie relaţiile tot mai tensionate dintre Occident şi Rusia. Sub titlul „Balcanii de Vest pe radarul strategic al Moscovei”, ziarul sârb notează că „Rusia nu numai că pune la încercare avansul NATO, ci foloseşte criza din interiorul UE pentru a oferi o alternativă” statelor din zonă. La rândul său, citat de Washington Post, şeful alianţei nord-atlantice prezintă „agenda ambiţioasă a summitului de două zile” care începe vineri în capitala poloneză. O agendă care include sprijinul pentru decizia de desfăşurare a patru batalioane multinaţionale în Polonia şi statele baltice, împotriva ameninţării sporite a Rusiei, şi „formarea unei brigăzi multinaţionale care va fi bazată în România”. Şi tot Washington Post apreciază că deşi „relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia sunt prea importante pentru a eşua”, exact acest lucru se întâmplă. O altă ameninţare, cea teroristă inspiră la rândul ei multe articole publicate de presa internaţională. „Pe măsură ce pierde teritorii, ISIS câştigă teren în terorismul fără graniţe”, titrează New York Times, cu menţiunea că „cele trei atacuri de săptămâna trecută sunt considerate o dovadă că Statul Islamic devine o versiune mai amplă şi mai rafinată a grupării concurente, al-Qaida”. Wall Street Journal remarcă „anvergura globală” a jihadiştilor. Iar din Spania, cotidianul ABC informează că „Daesh dispune de un grup dedicat, numit Al Andalus, al cărui obiectiv central este conceperea şi comiterea de atentate în Spania, iar principalele ţinte ale jihadiştilor în Europa sunt Franţa, Belgia, Germania, Marea Britanie, Danemarca şi Olanda. Reţine atenţia şi un articol publicat de Corriere della Sera, pe marginea dezvăluirilor şocante făcute de un traficant care a fost implicat în transportul refugiaţilor care traversează Marea Mediterană în încercarea de a ajunge în Europa. „Migranţii care nu îşi pot plăti călătoria sunt ucişi pentru a li se preleva organele, care se vând cu 15.000 de dolari bucata”, citim în cotidianul roman. „În fine, un articol publicat de ziarul rus Panorama opinează că „dosarul miliardului furat” din Republica Moldova trebuie transferat în România, împreună cu Ilan Shor, cetăţean român, acuzat în această cauză după ce l-a denunţat pe fostul premier Vlad Filat. „Paradoxul este că procurorii nu doresc să obţină probe” despre dosarul miliardului de la Ilan Shor, „pentru că în realitate nimeni nu are de gând să caute miliardul furat din bănci”, estimează cotidianul rus. Cu precizarea că „transferarea acestei anchete bancare în România ar putea cel puţin să genereze acolo o anchetă proprie, paralelă cu ancheta moldovenească, ceea ce nu ar fi o încălcare a suveranităţii Republicii Moldova pentru că România îşi va urmări şi judeca propriii cetăţeni, în conformitate cu propriul Cod Penal”. Iar „dacă printre aceşti cetăţeni apare brusc şi un oarecare Plahotniuk, acesta va fi un proces foarte interesant”, apreciază gazeta Panorama.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
