Eventuala decizie a summitului de la Varşovia de a întări NATO în flancul estic va înrăutăţi situaţia de securitate pe continent. Afirmaţia îi aparţine ambasadorului rus la NATO, Aleksandr Gruşko, şi a fost făcută în cadrul unui amplu interviu acordat publicaţiei Kommersant. Diplomatul rus mai susţine că prezenţa scutului american antirachetă pe teritoriul României nu reprezintă singurul punct nevralgic al relaţiilor dintre Rusia şi ţara noastră.
Corespondenţă de la Moscova – Reporter: Aleksandr Beleavschi – Bazându-se pe analiza informaţiilor de care dispune, Moscova consideră că la summitul NATO nu vor fi luate măsuri calitativ noi în ceea ce priveşte filozofia relaţiilor Alianţei cu Rusia, bazată în prezent pe doi piloni: întărirea apărării pentru descurajarea Rusiei şi menţinerea canalelor dialogului politic – a declarat ambasadorul rus la NATO, Aleksandr Gruşko, într-un amplu interviu publicat astăzi în cotidianul Kommersant. În opinia sa, deciziile preconizate în cadrul summitului privind intărirea prezenţei militare a NATO pe flancul său de est vor înrăutăţi cu siguranţă situaţia de securitate pe continent, NATO propunând Rusiei o agendă confrontaţională în care Rusia nu este interesată, dar va trebui să reacţioneze. Aceste măsuri – a spus Aleksandr Gruşko – urmăresc să creeze noi linii de divizare, să împiedice realizarea proiectului Europei mari şi să mărească dependenţa ţărilor europene de SUA. Alianţa trebuie, însă, să înţeleagă – a subliniat el – că, din punct de vedere militar, asemenea măsuri vor avea efecte contrare şi este clar că Rusia va răspunde obligatoriu la ele prin măsuri tehnico-militare.
Ţările care s-au declarat ţări de pe linia frontului – a subliniat, de asemenea, ambasadorul rus la NATO – vor înţelege în curând, probabil, că eforturile pe care l-au depus aparent în scopul creşterii securităţii proprii, în realitate, subminează securitatea lor. NATO va determina Rusia să trateze aceste ţări ca teritorii unde pot fi concentrate potenţiale militare substanţiale care generează pentru Rusia riscuri şi pericole. Reamintesc că după operaţionalizarea bazei scutului american antirachetă de la deveselu, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că, dacă până atunci acele părţi ale teritoriului României n-au ştiut ce înseamnă să trăieşti în vizorul armei, acum Rusia va trebui să întreprindă anumite măsuri prin care să-şi asigure securitatea. Dar scutul antirachetă nu este singurul punct nevralgic în relaţiile dintre Rusia, pe de-o parte, SUA şi NATO, pe de altă parte, care vizează România. Aleksandr Gruşko a avertizat că Rusia va face totul pentru ca măsurile NATO să nu afecteze balanţa de forţe din regiunea Mării Negre, aceasta – a spus el – fiind valabil pentru componentele aeriană, navală şi altele, care vor fi necesare. Cel mai mult – a spus Aleksandr Gruşko – Rusia este îngrijorată de prezenţa în Marea Neagră a puterilor neriverane şi, în primul rând, a navelor americane, din care unele sunt echipate cu rachete de croazieră Tomahawk şi sisteme antirachetă Aegis. În repetate rânduri – aspus Gruşko -, Rusia a avertizat asupra pericolului pe care îl reprezintă apropierea acestor nave de bazele ruseşti, acţiuni pe care Moscova le consideră destabilizatoare şi care nu aduc doar daune securităţii regionale, ci subminează inclusiv stabilitatea strategică – a se înţelege echilibrul nuclear.
În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, invocată de NATO ca puncte de origine a măsurilor de întărire a falncului de est, Aleksandr Gruşko a reafirmat poziţia oficială a Moscovei, potrivit căreia Rusia nu este parte a acordurilor de la Minsk. el a blamat NATO pentru că nu lucrează serios cu Kievul, care a blocat implementarea acordului Minsk II şi şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că unităţi ucrainene antrenate de instructori NATO sunt transferate, în prezent, în zona de conflict din Donbas. În ceea ce priveşte dialogul dintre NATO şi Rusia, ambasadorul Aleksandr Gruşko a declarat că o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia se află în fază de pregătire, menţionând însă că, în prezent, nu există o agendă bilaterală pozitivă. După ce NATO a suspendat integral cooperarea cu Rusia, aceasta nu mai consideră Alianţa un prtener în rezolvarea problemelor de interes comun, probleme abordate în prezent în cadrul altor formate, cum este Cvartetul Normandia pentru Ucraina sau Grupul internaţional de sprijin pentru Siria.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 7 iulie
