Noul raport FAO intitulat „Situația Mondială a zonelor de Pescuit și Acvacultură” recomandă să fie depuse eforturi considerabile pentru reducerea pescuitului excesiv
08 iulie 2016, Roma – Consumul global de pește pe cap de locuitor, pentru prima dată în istorie, a depășit 20 de kilograme pe an, datorită creșterii semnificative a ofertei de produse de acvacultură și a cererii consistente, a capturilor record pentru anumite specii, și a pierderilor reduse, se arată în raportul FAO publicat la 7 iulie curent.
Cu toate acestea, în ciuda progreselor notabile în unele zone, starea generală a resurselor marine din lume nu s-a îmbunătățit, iar în ultima ediție a raportului FAO „Situația Mondială a zonelor de Pescuit și Acvacultură”(SOFIA, English), se menționează că aproape o treime din stocurile comerciale de pește sunt pescuite la niveluri biologic nesustenabile, ceea ce constituie un procent triplu față de nivelul anului 1974.
Producția globală totală de pește capturat, în 2014, a fost de 93,4 milioane de tone, inclusiv producția din apele interne, puțin mai ridicată decât în ultimii doi ani. Codul negru de Alaska a fost specia de top, înlocuind hamsiile pentru prima dată din 1998 și oferind dovezi că practicile eficiente de gestionare a resurselor au dat rezultate. În 2014 au fost raportate capturi record pentru patru grupuri extrem de valoroase – ton, homari, creveți și cefalopode.
Au existat în jur de 4,6 milioane de nave de pescuit pe glob în 2014, dintre care 90 la sută sunt în Asia și Africa, și numai 64.000 dintre ele au o lungime de 24 de metri sau mai mult, se arată în raportul SOFIA. La nivel global, peștele a furnizat 6,7 la sută din toate proteinele consumate de către oameni, oferind și o sursă bogată de acizi grași omega-3, vitamine, calciu, zinc și fier. Circa 57 de milioane de persoane au fost angajate în sectoarele de producție primară de pește, o treime dintre ei în acvacultură.
Produsele pescărești au reprezentat un procent din valoarea totală a schimburilor de mărfuri la nivel mondial, ceea ce reprezintă mai mult de nouă la sută din totalul exporturilor agricole. Exporturile la nivel mondial s-au ridicat la 148 miliarde $ în 2014 comparativ cu 8 miliarde $ în 1976. Țările în curs de dezvoltare au fost sursa unor exporturi de pește în valoare de 80 de miliarde $, oferind venituri comerciale nete mai mari decât cele din carne, tutun, orez și zahăr adunate.
„Viața sub apă, pe care ne -am angajat să o protejăm în cadrul Agendei de Dezvoltare Durabilă, este un aliat important în efortul nostru de a răspunde la o serie de provocări globale, de la securitatea alimentară la schimbările climatice”, a declarat directorul general al FAO, José Graziano da Silva. „Acest raport arată că pescuitul de capturare poate fi gestionat în mod sustenabil subliniind în același timp potențialul enorm și în creștere a acvaculturii pentru înbunătățirea nutriției umane și susținerea mijloacelor de trai cu locuri de muncă productive.”
Acvacultură
Faptul că oferta globală de pește destinat consumului uman a depășit creșterea populației în ultimele cinci decenii se datorează în mare măsură creșterii înregistrate în acvacultură. Estimările preliminare arată un consum pe cap de locuitor mai mare de 20 de kilograme, practic dublu față de nivelul anilor 1960.
Producția globală a sectorului a crescut la 73,8 milioane de tone în 2014, din care o treime moluște, crustacee și alte specii în afară de pește. Foarte important în ceea ce privește atât securitatea alimentară cât și durabilitatea mediului, aproximativ jumătate din producția de acvacultură mondială de origine animală – de multe ori crustacee și crap – și vegetală – inclusiv iarbă de mare și microalge – provin de la specii care nu necesită alimentație din partea omului.
În timp ce China rămâne de departe națiunea cea mai performantă în acvacultură, acest sector se extinde uneori chiar mai repede în alte părți ale lumii, notează raportul. În Nigeria, producția de acvacultură a crescut de aproape 20 de ori în ultimele două decenii, și toată Africa sub-sahariană nu este cu mult în urmă. Chile și Indonezia au înregistrat de asemenea o creștere remarcabilă la fel și Norvegia și Vietnam – care sunt acum exportatorii de pe locurile 2 și 3 la nivel global.
Punctele forte și provocările acvaculturii influențează de asemenea și tipul de pește care ajunge pe farfuriile noastre. Raportul arată că, măsurând cota ocupată în cadrul comerțului mondial, în termeni de valoare, somonul și păstrăvul constituie marfa cu cea mai mare pondere, o poziție ocupată anterior timp de zeci de ani de către crevete.
Situația în privința durabilității
Aproximativ 31,4 la sută din stocurile comerciale de pește sălbatic monitorizate în mod regulat de către FAO au fost supraexploatate în 2013, un nivel care a rămas stabil din 2007.
Metodologia FAO este în concordanță cu acordurile internaționale care să ateste că stocurile de pește ar trebui menținute sau reconstruite la o dimensiune care poate sprijini producția maximă durabilă (MSY). Astfel, stocurile sunt clasificate ca fiind pescuite la un nivel nesustenabil biologic – supraexploatate – atunci când acestea au o abundență mai scăzută decât nivelul la care se poate produce randament durabil maxim.
Scăderi în cantitățile de pește capturat au fost observate în unele regiuni ca urmare a punerii în aplicare a reglementărilor eficiente de management , cum ar fi în Atlanticul de Nord-Vest, unde captura anuală este acum mai puțin de jumătate din nivelul de la începutul anilor 1970. Rezervele de halibut, cambulă și eglefin din zona respectivă prezintă semne de recuperare, dar nu și stocurile de cod.
Măsurile de gestionare par, de asemenea, să funcționeze pentru peștele dinte patagonian, un pește scump de tip de coregon din Antarctica, comercializat (în restaurantele din SUA) ca biban de mare chilian – deoarece captura de pește în apele Antarcticii a rămas stabilă din anul 2005. Capturile de krill antarctic, care se hrănesc în mod direct din fitoplancton, a crescut în mod substanțial la niveluri la care nu au mai fost semnalate de la începutul anilor 1990, dar în același timp pescuitul fiind menținut la niveluri sustenabile.
Raportul a descris situația din Marea Mediterană și Neagră – unde 59% din stocurile evaluate sunt pescuite la un nivel nesustenabil biologic – ca fiind „alarmantă”. Acest lucru este valabil mai ales pentru pești mai mari, cum ar fi merluciu, chefal, limbă și plătică. În estul Mediteranei, posibila extindere a speciilor de pești invazive asociate schimbărilor climatice reprezintă un motiv de îngrijorare.
FAO continuă să colaboreze cu toate țările pentru a îmbunătăți calitatea și fiabilitatea cifrelor anuale analizate. Dublarea din anul 1996 a numărului de specii în baza de date a FAO – acum 2,033 – indică îmbunătățirea generală a calității în datele colectate, potrivit raportului.
Lanțurile de aprovizionare precum și alte îmbunătățiri au ridicat, de asemenea, ponderea mondială a producției de pește utilizat pentru consumul uman direct la 87 de procente sau 146 milioane de tone în 2016, în creștere de la 85 la sută, sau de la 136 de milioane de tone în 2014.
Sectorul de prelucrare a peștelui fiind în creștere oferă oportunități de a îmbunătăți durabilitatea lanțului de aprovizionare, deoarece o serie de produse secundare au multiple utilizări potențiale și reale, variind de la făină de pește pentru acvacultură, colagen pentru industria cosmetică și chiar gustări din oase de pește.
RESURSE UTILE (Doar în Engleză)
FAO and fisheries
www.fao.org/news/story/en/item/421871/icode/
FAO and aquaculture
Audio: FAO’s Manuel Barange discusses the SOFIA report
www.fao.org/news/audio-video/detail-audio/en/?uid=11790
Video: The State of World Fisheries and Aquaculture (SOFIA) 2016
www.fao.org/news/audio-video/detail-video/en/?uid=11782
FAO’s fisheries blog
www.fao.org/blogs/blue-growth-blog/en/
CONTACT:
CHRISTOPHER EMSDEN
FAO Media Relations (Rome)
(+39) 06 570 53291
christopher.emsden@fao.org
