Consiliul NATO-Rusia va avea loc la Bruxelles, la nivel de ambasadori

Consiliul NATO-Rusia va avea loc miercuri, la Bruxelles, la nivel de ambasadori. Relațiile NATO-Rusia au fost reduse la minim, după anexarea Crimeii de către Rusia și implicarea acesteia în conflictul din sud-estul Ucrainei, minim însemnând păstrarea canalelor de comunicare deschise pentru, de exemplu, evitarea unor neînțelegeri în timpul exerciţiilor militare. Ministerul rus de Externe a comentat, sâmbătă, că NATO, la Summitul de la Varşovia, şi-a focalizat atrenţia asupra unei ameninţări inexistente dinspre est şi a adăugat că la Consiliu va cere explicaţii pentru planurile NATO. Până atunci, însă, corespondentul RRA, Alexandru Beleavski, ne dă câteva exemple de interpretare de către experţi ruşi a situaţiei create în Europa.
Reporter: Rusia anlizează cu atenţie deciziile Summitului NATO de la Varşovia, a declarat, într-o primă reacţie a Moscovei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Ea a adăugat că o primă analiză a acestora arată că Alianţa continuă să existe într-un fel de realitate politică şi militară paralelă şi îşi concentrează eforturile pe descurajarea inexistentei ameninţări dinspre Răsărit, şi nu a celor reale. Potrivit acesteia, dezechilibrul frapant între întărirea flancurilor NATO şi pericolul terorist fără precedent dinspre sud arată că politica Alianţei este tot mai ruptă de necesităţile de securitate ale mmebrilor săi. Totodată, a subliniat Maria Zaharova, sunt ignorate în mod conştient efectele negative şi riscurile pe termen lung pentru întregul sistem de securitate euroatlantică, provocată de acţiuni ale Statelor Unite şi NATO, ce urmăresc schimbarea raportului de forţe, inclusiv prin forţarea realizării planurilor în domeniul apărării antirachetă în Europa. Cu puţin timp în urmă, ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Grușko, a declarat că existinderea prezenţei NATO în ţările baltice reprezintă o încălcare a actului fondator NATO-Rusia şi că deciziile Summitului de la Varşovia au introdus o componentă militară în relaţiile dintre Rusia şi ţările est-europene, unde vor fi desfăşurate batalioanele NATO, respectiv Polonia şi ţările baltice. Expertul de probleme de securitate, Dmitri Danilov, de la Institutul pentru Europa al Academiei Ruse de Ştiinţe, a declarat, pentru Radio România, că deciziile summitului nu au constituit o supriză pentru Rusia. Rusia, a spus el, a declarat că aceste decizii, inevitabil, o vor obliga să-şi corecteze politica şi planificarea militară, şi nu atât din cauza celor patru batalioane din Polonia şi ţările baltice.
Dmitri Danilov: Pentru Rusia, nu este atât de important nivelul acestor forţe. Importantă este reformatarea întregii activităţi militare a NATO, sub pretextul aşa-numitului comportament agresiv şi impredictibilităţii Rusiei. Şi aici nu este vorba de cele patru batalioane, ci de constituirea de forţe şi mijloace care sunt capabile să fie desfăşurate şi majorate rapid la graniţa de est a NATO şi care sunt destinate, desigur, descurajării Rusiei.
Reporter: Toate acestea sunt amplificate de euroscutul antirachetă, astfel încât, acum, foarte greu se va mai putea spune că Rusia trebuie să înţeleagă că scutul antirachetă nu ameninţă interesele ruseşti sau potenţialul militar al Rusiei, pentru că, acum, Rusia abordează această problemă ca parte a unei complex de decizii ce includ şi cele adoptate la Summitul NATO de la Varşovia. Dmitri Danilov a afirmat că reacţia Rusiei la deciziile summitului NATO nu va fi supradimensionată nici isterică, Moscova înţelegând că nu este vorba de pregătirea unor scenarii de conflict militar, pentru că Rusia nu este o sursă de ameninţare. Schimbarea situaţiei în relaţiile dintre Rusia şi NATO va fi posibilă, în opinia sa, numai dacă se vor înregistra progrese în dialogul ruso-american, care va depinde, însă, de rezultatele alegerilor din SUA, dar, posibil, şi de dialogul dintre Moscova şi partenerii săi europeni tradiţionali: Germania, Franţa, Italia şi alte câteva ţări. Miercuri urmează să aibă loc reuniunea Consiliului NATO-Rusia, la nivel de ambasadori, unde vor fi discutate deciziişe summitului Alianeţei, situaţia din Ucraina, problema scutului antirachetă şi iniţiativa Finlandei, susţinută de Rusia, privind măsurile de prevenire a incidentelor militare în regiunea Mării Baltice.