S-ar putea ca Dracula să fi avut dreptate: sângele tânăr poate opri îmbătrânirea. Oamenii de ştiinţă au descoperit că sângele provenit de la un cobai nou-născut poate determina creierul unui şoarece adult să producă noi neuroni.
Pe măsură ce organismul înaintează în vârstă, procesele cerebrale devin treptat mai lente. Chiar şi în cazul persoanelor îndeajuns de norocoase să scape de Alzheimer sau alte maladii neurodegenerative, foarte puţine celule noi ajung să mai fie create la nivelul creierului, iar activitatea neuronilor existenţi slăbeşte în intensitate. Tony Wyss-Coray, profesor de neuroştiinţe la Facultatea de Medicină a Univeristăţii Stanford din Palo Alto, California, a bănuit că aceste schimbări ar putea fi mediate de factori sanguini.
Cercetările anterioare arătaseră că administrarea de sânge tânăr unor cobai mai în vârstă îmbunătăţeşte imunitatea acestora şi funcţionarea muşchilor. Prof. Wyss-Coray şi-a pus întrebarea dacă nu cumva acelaşi lucru are loc şi la nivelul creierului. Chiar dacă aşa-numita „barieră creier-sânge” stopează pătrunderea multor molecule de dimensiuni mari din fluxul sanguin, aceasta nu este perfect izolată, ceea ce ar putea permite trecerea anumitor compuşi chimici. Locurile cele mai permeabile conţin celule nervoase stem, indicând faptul că aceşti precursori ai neuronilor interacţionează cu sistemul circulator.
Echipa profesorului Wyss-Coray a măsurat nivelul neurogenezei (apariţia de noi celule nervoase din celule stem) la cobai în vârstă de trei luni şi la cobai în vârstă de doi ani, consideraţi adulţi. Apoi au interconectat chirurgical sistemele circulatorii ale unor perechi de şoareci tineri şi adulţi. Numărul de noi celule din hipocampus (responsabil de memorie şi orientare) a crescut de la 400 la 1.000 la şoarecii adulţi. La cei tineri, a scăzut cu aproape un sfert, potrivit raportului publicat în revista „Nature”. A funcţionat în ambele direcţii, spune Wyss-Coray. „Vârsta sângelui are un efect special asupra creierului”.
Cercetătorii au administrat zilnic cobailor tineri injecţii cu sânge adult, ceea ce a determinat nu numai încetinirea procesului de neurogeneză, dar şi scăderea capacităţii lor de învăţare şi a memoriei în cadrul unui test de orientare într-un labirint. Cobaii au făcut de aproape două ori mai multe greşeli decât în mod obişnuit.
Cercetătorii nu au găsit încă acel compus sanguin care acţionează în mod invers, stimulând procesul de neurogeneză. Dar descoperirea faptului că neurogeneza are loc la şoarecii adulţi cărora le-a fost administrat sânge tânăr indică faptul că o asemenea substanţă există.
Descoperirile aduc o dovadă în sprijinul principiului potrivit căruia neurogeneza poate fi controlată prin intermediul sângelui, idee care răstoarnă paradigmele ce stăteau la baza tratării maladiilor neurodegenerative. Un impact major aici îl are faptul că, teoretic, se poate interveni asupra proceselor de îmbătrânire sau degradare a creierului, chiar asupra demenţei, acţionând mai curând asupra unor factori periferici decât asupra creierului în sine.
Sursa: www.sciencemag.org
Traducerea: Bianca Ioniţă