Problema terorismului continuă să agite toate discursurile liderilor europeni, presa internaţională detaliind fapte şi informaţii confidenţiale. Pentru a relansa Europa, prioritatea zero este securitatea, a afirmat, la Lisabona, preşedintele francez François Hollande, în urma unei serii de atentate în Franţa şi, mai recent, în Germania, scrie Le Monde. Pe agenda convorbirilor cu omologul său portughez, Marcelo Rebelo de Sousa, s-au aflat combaterea terorismului şi securitatea internaţională, remarcă Diario de Noticias. În Germania, potrivit estimărilor agenţiilor de informaţii, peste 43.000 de persoane aparţin peisajului islamist, scrie Europe Online Magazine. Circa 810 islamişti radicali au plecat din Germania în zone de război ca Siria şi Irak, o treime întorcându-se apoi. Peste ocean, la Rio de Janeiro, poliţia şi armata sunt în alertă, de teama unor atentate asemenea celor din Europa, la Olimpiada de Vară, scrie Stars and Stripes, mai ales că un obscur grup brazilian, numit Ansar al-Khilafah, şi-a revendicat afilierea la Statul Islamic. Brazilia are o bază de date cu 500.000 de suspecţi de asociere cu terorismul, adaugă Stars and Stripes.
Europa se va debarasa de incomodul Erdogan? întreabă Courrier International. Reluarea negocierilor de aderare, extrădarea lui Fethullah Gülen din SUA şi suprimarea vizelor sunt pe agenda UE, notează Le Monde. Reintroducerea pedepsei cu moartea ar marca sfârşitul negocierilor de aderare, asigură oficialii de la Bruxelles, citaţi de La Libre Belgique. UE nu va liberaliza vizele pentru turci în acest an, avertizează EUObserver. „Până unde va merge acest realpolitik?”, se întreabă ziarul belgian De Standaard şi răspunde: Puciul ratat nu a fost sfârşitul puterii din ce în ce mai autoritare a lui Recep Tayyip Erdogan, din contră. “Erdogan provoacă NATO şi Statele Unite pe tema bazelor sale militare, utilizate în cadrul loviturilor împotriva Statului Islamic, şi “ţine Europa ostatică cu drama refugiaţilor”, continuă De Standaard. La postul german ARD, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, l-a acuzat pe liderul turc de monopolizarea puterii, orice critic al preşedintelui fiind declarat un inamic al ţării. Schulz a comentat sarcastic că lovitura de stat eşuată pare a fi fost „pregătită de amatori”, în timp ce autorităţile „au răspuns foarte profesionist, în câteva ore, pentru a identifica peste zece mii de persoane, înlăturate apoi sau arestate”. Turcia are de ales între o dictatură militară şi o dictatură civilă, crede Le Nouvel Observateur, iar Milliyet anunţă că licenţele a 24 de canale de radio şi televiziune au fost anulate, pe motiv că ar avea legături cu organizaţia FETÖ, cunoscută şi sub numele de Mişcarea gülenistă, declarată teroristă de autorităţile de la Ankara. Uniunea Jurnaliştilor din Turcia a condamnat presiunea guvernului asupra presei de opoziţie şi a calificat drept cenzură practica numirii unor administratori din afara redacţiilor, consemnează Ria Novosti. În plan financiar, FMI a declarat că măsurile rapide luate de Banca centrală a Turciei şi celelalte instituţii, în urma tentativei eşuate de lovitură de stat, au fost eficiente în privinţa liniştirii pieţelor financiare, notează Haberturk. Cu privire la economia globală, FMI a redus estimările de creştere pentru 2016 şi 2017, în urma votului pro-Brexit din Regatul Unit, scrie The Wall Street Journal. FMI susţine o creştere a economiei mondiale de 3,1% anul acesta şi de 3,4% anul viitor, în ambele situaţii cu 0,1 mai puţin decât previziunile din aprilie, deja prea puţin optimiste, remarcă Les Echos. În acelaşi timp, ministrul britanic de Externe, Boris Jonhson, a particpat la o întrevedere cu secretarul american de stat, John Kerry, la Londra, anunţă The Guardian. Ar putea dura cel puţin doi ani, înainte ca Marea Britanie să poată semna noi acorduri comerciale, în urma Brexit-ului, a declarat Kerry. Secretarul american de stat a afirmat că este „fizic imposibilă” obţinerea unui acord între SUA şi Marea Britanie înainte de retragerea acesteia din UE, completează The Washington Times.
În SUA, campania prezidenţială continuă să prezinte interes. În prima seară a Convenţiei, republicanii au oferit o viziune apocaliptică a Americii, titrează The Washington Post. Deschiderea Convenţiei Naţionale Republicane a prezentat, probabil, cea mai sumbră viziune a Americii, pe care a coagulat-o vreodată unul dintre cele două mari partide politice, lăsând impresia unei republici bananiere alunecând rapid spre anarhie, când lucrurile stau exact invers, critică ziarul american. Deşi la Convenţia de la Cleveland nimeni nu a recunoscut, rata criminalităţii este la un minim istoric, economia este în redresare, pieţele sunt la sau aproape de cotaţii maxime, şomajul a scăzut la 4,9%, subliniază The Washington Post, şi SUA, în termeni de pace şi prosperitate, sunt invidiate de întreaga lume.
(Cristina Zaharia)
