Noi anchete, arestări şi demiteri sunt anunţate în Turcia în urma tentativei eşuate de lovitură de stat de vineri. După ce cu o zi în urmă, 24 de posturi de radio şi televiziune au fost închise şi peste 20.000 de profesori au fost eliberaţi din funcţie, ridicând astfel la peste 50.000 numărul persoanelor demise după puciul eşuat, a venit şi rândul judecătorilor militari să intre în colimatorul anchetatorilor. Ziarul turc Zaman precizează că ministerul apărării din Turcia a decis anchetarea tuturor procurorilor şi judecătorilor militari din ţară, fiind îndepărtate din funcţie 262 de cadre ale tribunalelor militare. Publicaţia Habertürk avertizează că „tentativa de lovitură de stat deschide calea unor schimbări fundamentale în politica turcească” şi atrage atenţia asupra riscului degradării situaţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Ziarul comentează – cităm – că „modernizarea conform modelului vestic şi orientarea către un regim laic sunt puse sub semnul întrebării de o parte a populaţiei care a ieşit în stradă” la chemarea preşedintelui Erdoğan. Şi concluzionează publicaţia citată că „Şocul din 15 iulie obligă Turcia să ia o decizie clară referitoare la aspectele democraţie-autoritarism-laicism şi să hotărască dacă, în planul politicii externe, rămâne sau nu în sistemul vestic”. Tabloul este întregit de Al Jazeera, care arată că Turcia a blocat accesul la site-ul Wikileaks după ce ascesta a publicat peste 300.000 de documente aparţinând membrilor partidului de guvernare. Pe de altă parte, ziarul turc Sabah anunţă, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, că în prima decadă a lunii august va avea loc o întâlnire între preşedinţii Turciei şi Rusiei însă locul şi data nu au fost deocamdată stabilite. Despre libertatea presei şi riscurile meseriei de jurnalist scrie Ria Novosti, care aminteşte că ziaristul Pavel Şeremet a fost asasinat în centrul oraşului Kiev. Politicienii ucraineni şi colegii lui Şeremet sunt convinşi de faptul că moartea acestuia are legătură cu activitatea sa profesională, indică Ria Novosti. Noi discuţii şi tatonări se înregistrează pe axa Marea Britanie – UE, mizele fiind durata procesului de separare şi beneficiile pe care încearcă fiecare parte să şi le asigure. După ce a anunţat că Marea Britanie renunţă la preşedinţia rotativă a Consiliului European care-i revenea în al doilea semestru al lui 2017, noul premier britanic face un tur de forţă în Franţa şi Germania, scrie El Pais. Theresa May încearcă să îl convingă pe cancelarul Germaniei ca are nevoie de timp pentru a pregăti ieşirea din UE, înainte de activarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, ce iniţiază oficial procesul de ruptură, arată El Pais. Angela Merkel a precizat că nu vor exista negocieri privind Brexit înainte de activarea articolului 50 şi că procesul se va purta cu UE, nu individual cu statele membre, indică Der Spiegel. The Guardian aminteşte că discuţiile de la Berlin au şi un caracter simbolic, fiind prima întâlnire între două femei-lider pe care Marea Britanie şi Germania le au simultan. Cele două au multe în comun, arată The Guardian şi aminteşte că sunt de aproximativ aceeaşi vârstă, ambele au ocupat funcţia de secretar general al partidului care le-a promovat şi au devenit lideri în perioade de criză. Ziarul rusesc Kommersant explică faptul că ieşirea Marii Britanii va afecta puternic statele din centrul şi estul Europei, printre punctele sensibile numărându-se pierderea de fonduri europene, eventuale restricţii privind circulaţia forţei de muncă sau garanţiile de securitate. Tot din sfera politicii însă de peste ocean, presa reţine că Donald Trump a fost desemnat oficial candidat al Partidului Republican la alegerile prezidenţiale din toamnă. The New York Times comentează că la Convenţia din Cleveland s-a văzut clar distanţa dintre Donald Trump şi partidul său. „Singurele apeluri unificatoare, singurele teme capabile în mod real să strângă rândurile Partidului Republican, chiar dacă pentru puţin timp, erau acuze ameninţătoare la adresa lui Hillary Clinton”. Presa americană face şi un portret al marelui actor român Radu Beligan, la trecerea sa în nefiinţă. The New York Times aminteşte că el a urcat pe scenă până la vârsta de 97 de ani. „Iubit de români pentru vocea sa melodioasă, trăsăturile acviline şi privirea gravă, el a apărut în peste 80 de piese de teatru, 30 de filme şi numeroase spectacole de televiziune şi radio”. Iar USNews aminteşte că ultima piesă în care Radu Beligan a urcat pe scenă a fost „Nemuritorul”, spectacol în care a interpretat rolul unui om de ştiinţă.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
