Premierul Dacian Cioloş s-a declarat îngrijorat miercuri de faptul că sunt extrem de puţini români din diaspora înscrişi în Registrul Electoral pentru alegerile parlamentare. Preşedintele FADERE, Daniel Ţecu, spune la RFI că legea a fost prost făcută şi că 80% dintre românii din străinătate nu ştiu ce trebuie să facă. Doar trei mii de persoane s-au înscris până acum, potrivit Autorităţii Electorale Permanente. În funcţie de numărul de persoane înscrise, se va decide câte secţii de vot vor fi amenajate.
Daniel Ţecu : Mi se pare foarte frumos că este îngrijorat premierul, însă ar trebui să găsească şi soluţii. Este într-adevăr o catastrofă şi cred că încă autorităţile din România nu-şi dau seama ce se va întâmpla în momentul în care vor fi alegerile. Toţi politicienii au spus că nu vor să se repete ce s-a întâmplat în 2014, însă eu vă spun că se va întâmpla o catastrofă mult mai mare dacă se merge în ritmul ăsta. Vă dau un singur exemplu: în Spania şi Italia, unde au fost problemele cele mai mari, în Franţa, Anglia, Germania, pentru că în aceste ţări au fost cele mai mari probleme, vor fi mai puţin de jumătate din secţiile de vot din 2014. În 2014 erau 300 de secţii de vot, iar noi am cerut o mie, că am spus că ar fi cifra optimă pentru desfăşurarea alegerilor. Iar acum în Spania vor fi mai puţin de jumătate secţii de vot.
Am prezentat mai multe proiecte, mai multe idei în faţa Autorităţii Electorale Permanente, în faţa Ministerului de Externe. Nu înţeleg de ce ei nu-şi dau seama de gravitatea acestei situaţii. Legea este prost făcută şi chiar aşa prost cum este nu e publicată, nu se cunoaşte informaţia. Românii din diaspora, noi am făcut un sondaj săptămâna trecută şi am observat că 80% dintre ei nu ştiu că ei trebuie să se înscrie într-un Registru Electoral sau că s-ar putea să voteze prin corespondenţă, care este modalitatea. Nu s-a făcut o campanie serioasă de informare, s-a făcut o campanie superficială, cu bani foarte mulţi cheltuiţi. Eu cred că premierul şi Guvernul ar trebui să stea de vorbă cu asociaţiile, să găsească soluţii şi pe ultima sută de metri, pentru că oricum mai vorbim doar de o lună şi o săptămână, să nu uităm că perioada se închide cu trei luni înainte, de înscriere în Registrul Electoral şi pentru votul prin corespondenţă, aşa că eu cred că ei trebuie să găsească soluţii împreună cu noi, în aşa fel încât să înscriem un număr cât mai mare de români.
Rep.: Care ar putea fi soluţiile?
D.Ţ.: În primul rând, cred că dacă s-ar putea modifica ceva la lege şi mă refer acum la aspectele tehnice, ar trebui să se modifice urgent. Una dintre soluţiile pe care noi le vedem este să lase posibilitatea ca oamenii să se poată înscrie online. Este anormal pentru un om care locuieşte în diaspora şi vorbim de distanţe de 50, 100 şi chiar 500 de kilometri de un consulat, să trebuiască să te duci până la consulat sau să trebuiască neapărat să trimiţi o scrisoare în zilele acestea în care toată lumea are telefon mobil, poţi face transfer, deci banii tăi îi poţi mişca online, dar nu poţi să te înscrii, nu să votezi, ci măcar să te înscrii online. O altă propunere a noastră a fost să se folosească de presa din străinătate, să nu uităm că în toate ţările unde sunt comunităţi mari de români există ziare, există radiouri, mici televiziuni, să se folosească de ei şi de presa din România care este ascultată în străinătate, în aşa fel încât această informaţie, că există, că omul trebuie să se înscrie neapărat în Registrul Electoral şi trebuie neapărat să se înscrie ca să poată vota pentru votul prin corespondenţă, să ajungă la românii din diaspora.
Rep.: Dar dacă românii din străinătate s-ar înscrie online în Registrul Electoral, ar exista şi posibilitatea tehnică pentru a fi verificaţi?
D.Ţ.: Păi, să nu uităm că în momentul în care o persoană se înscrie, pe lângă cererea de înscriere, el trimite o copie după documentul de identitate din România şi o copie după documentul de identitate din ţara unde are rezidenţă. Diferenţa între a le trimite online sau a le trimite fizic eu nu o văd. Doar o văd ca o facilitate faţă de românii din diaspora, ca să poată face acest lucru în 20 de minute, nu să trebuiască să ia avionul să se ducă până la consulat.
Pe de altă parte, sunt foarte multe neclarităţi. Eu vă spun una dintre ele: imaginaţi-vă că astăzi o persoană trimite o cerere cu documentul de identitate românesc în vigoare şi cu rezidenţa în vigoare, dar până la data alegerilor documentul lui de identitate expiră. Ce se întâmplă cu aceste persoane? (…) Toate aceste probleme nimeni nu ne-a spus cum se vor rezolva. Legea a fost prost făcută.
Ştiţi ce mi se spune de la Bucureşti? Că percepţia lor este că românii din diaspora nu au interes. Eu le spun că se înşală. Şi le mai spun ceva: am observat că românii din diaspora au un interes e adevărat scăzut pentru politica din ţară şi pentru alegeri, însă dacă vor simţi cumva că le este îngrădit dreptul de a vota şi să nu uităm aici că nu vor mai fi secţii de vot în alte locuri decât la consulate şi la ambasade şi acolo unde vor cere românii, deci în cazul în care nu vor cere, nu vor fi secţii de vot, în cazul în care românii vor vedea că le este îngrădit dreptul la vot, eu cred că vor ieşi la vot mai mulţi decât au ieşit în 2014 şi va fi o situaţie dezastruoasă.
Cosmin Ruscior
RADIO FRANCE INTERNATIONALE, 20 iulie 2016
