Impredictibilitate ar putea fi cuvântul cheie al evenimentelor în jurul cărora se concentrează comentariile din presa internaţională. Le Monde anunţă suspendarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în Turcia, ca urmare a declarării stării de urgenţă, iar Ankara ţine să precizeze că şi Parisul a luat aceeaşi măsură după atacurile teroriste din noiembrie 2015, menţionează Le Figaro. Represiunea care continuă în Turcia „încalcă statul de drept”, declară Berlinul, notează EU-Observer. După ce anterior unul dintre adjuncţii şefului Statului Major General al armatei turce îşi recunoscuse loialitatea faţă de mişcarea gülenistă, consilierul militar al preşedintelui Erdogan admite că ar fi făcut greşeli, dar neagă legătura cu tentativa de lovitură de stat, notează Hurriyet Daily News. The Telegraph consideră măsurile tot mai dure luate de Ankara după tentativa de puci drept o derivă spre autoritarism, în timp ce Sabah este de părere că problema cheie o reprezintă „încercarea Turciei de renormalizare a rolului islamului în societate, iar loviturile de stat militare sunt instrumentul prin care se urmăreşte tocmai stoparea acesteia. Fie că va reuşi, fie că nu, această încercare va avea efecte profunde şi pe termen lung asupra lumii islamice şi a Europei”, adaugă ziarul turc. În Franţa, un nou moment de panică. Poliţia a derulat o operaţiune antitero în Argenteuil în urma unor informații privind pregătirea unui atac, anunţă Liberation, în timp ce alte publicaţii continuă analizele în urma atacului terorist de la Nisa. La Stampa se întreabă dacă acesta putea fi evitat şi menţionează că forţele de securitate franceze primesc acuzaţii grave. Le Figaro face însă comentarii mai dure şi scrie despre negarea islamismului şi necesitatea revenirii la realitate. „Ascuns sub justificări psihiatrice sau sociale, negarea islamismului a lovit din nou. Prin depolitizarea atentatelor, occidentalii ştiu să plângă, dar mai puţin să se lupte”, concluzionează Le Figaro. Divergenţele între occidentali continuă şi în privinţa Brexitului. Franţa şi Irlanda cer Marii Britanii declanşarea procedurilor de ieşire din UE „cât mai curând posibil”, subliniază Irish Times, care se ocupă de vizita preşedintelui François Hollande la Dublin. În schimb, cancelarul german, în ciuda apelurilor anterioare de declanşare cât mai grabnică a procedurilor de părăsire a UE, a părut să o sprijine pe noul premier britanic în intenția de a începe discuțiile oficiale abia anul viitor la întâlnirea pe care au avut-o la Berlin, remarcă EU-Observer, în timp ce Le Monde opinează că „Theresa May joacă la două capete: Angela Merkel şi François Hollande”. Dincolo de Europa, în Siria opoziţia cere coaliţiei internaţionale să oprească bombardamentele asupra ISIS pentru a fi investigate incidentele în care mai mulţi civili au fost ucişi în atacuri aeriene, precizează ABC, în timp ce ONU face apel la un armistiţiu de 48 de ore în Siria pentru a permite livrarea de ajutoare umanitare civililor, relevă Reuters. Agenţia de ştiri reţine şi că preşedintele Siriei îl acuză pe preşedintele Turciei că exploatează lovitura de stat eşuată pentru a implementa „agenda extremistă a Frăţiei Musulmane”, ceea ce ar fi extrem de periculos pentru Turcia şi pentru întreaga regiune. Veştile nu par îmbucurătoare nici de peste de ocean. Candidatul republican la prezidenţiale susţine că „nu va garanta protecţia statelor NATO în cazul în care ar fi atacate, în calitatea sa de preşedinte”, scrie The Telegraph, iar New York Times constată că Donald Trump minimalizează rolul internaţional al SUA. Reacţiile au fost imediate. Secretarul general al NATO a reamintit ca solidaritatea aliaţilor reprezintă o valoare capitală pentru Alianţa Nord-Atlantică, consemnează Financial Times, iar Casa Albă a reiterat angajamentul SUA de a-şi apăra aliaţii din NATO şi a precizat că nu ar trebui să fie vreo neînţelegere legată de angajamentul Americii onorat chiar de la înfiinţarea NATO, în 1949, informează Chicago Tribune.
Iulia Lăpădat
