Presa internaţională continuă să acorde spaţii largi atacurilor de la Munchen, situaţiei din Turcia şi consecinţelor Brexit. El Pais analizează şocul produs de atacul dintr-un mall aflat în centrul Munchenului: „Este evident că Europa trece acum printr-o criză de securitate şi că această criză nu are o soluţionare facilă, nici rapidă. Motivul constă în modul de operare al atacatorilor, a căror lipsă totală de omenie şi dorinţa de a produce cât mai multe victime îi fac să atenteze în mod nediscriminat la viaţa cetăţenilor paşnici ce-şi duc existenţa cu normalitatea proprie societăţilor libere, sigure, democratice”. Publicaţia germană BILD precizează că arma utilizată de atacator este de aceeaşi marcă şi calibru ca cea folosită de Anders Breivik, norvegianul care a comis un carnagiu la Oslo şi a cărui personalitate pare să-l fi fascinat pe tânărul din Munchen, despre care Washington Post reaminteşte că îşi planifica acţiunea de aproape un an de zile. O altă publicaţie germană, Welt am SONNTAG, publică un interviu în care ministrul german de interne,Thomas de Maizière, anunţă intenţia de revizuire a legislaţiei referitoare la armele de foc. Ochii lumii rămân aţintiţi asupra situaţiei din Turcia, cu evoluţii tot mai îngrijorătoare de la o zi la alta. Dacă HABERTÜRK enumeră noi arestări din rândurile trupelor de elită ale armatei turce, Le Monde atrage atenţia că acţiunile din ultimele zile ale preşedintelui Erdogan pun în pericol nu doar instituţii ca armata, justiţia, poliţia, ci şi componentele fundamentale ale unui stat laic: presa, educaţia, societatea civilă. La rândul său, The Independent reaminteşte că liderul turc le reproşează aliaţilor săi occidentali că îl critică în loc să îl sprijine în acţiunile sale de „pedepsire a vinovaţilor”, mergând până la acuzaţii de „complot extern la adresa regimului de la Ankara”.
La Chengdu, în China, liderii G20 afirmă că cele mai mari economii ale lumii sunt pregătite să răspundă la potenţialele consecinţe negative ale Brexit, notează Financial Times, care afirmă că este vorba de o încercare de a impulsiona încrederea globală, pe fondul incertitudinilor privind protecţionismul şi viitoarele relaţii ale Marii Britanii cu UE. Pe de altă parte, LA STAMPA reţine că participanţii la summitul G20 au cerut Marii Britanii termene precise privind ieşirea din UE şi citează în acest sens declaraţia ministrului italian al finanţelor, Pier Carlo Padoan, pentru care Brexitul produce incertitudini şi aşteaptă clarificări rapide privind termenii a ceea ce el numeşte ‘procesul de divorț’. Publicaţia economică franceză Les Echos nu se fereşte să sublinieze că „decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană «consolidează incertitudinile» din economia mondială, Brexitul fiind o nouă ameninţare ce riscă să producă deraierea economiei planetare”. Mai optimist, un articol din Le Monde anunţă că, în mod paradoxal, Brexitul şi atentatele din ultimul timp nu afectează decât în mică măsură economia franceză, după cum arată rezultatele Institutului francez de Statistică. Recentele declaraţii de la Băile Tuşnad ale premierului ungar Viktor Orban nu au trecut neobservate în presa internaţională; New York Times şi Wall Streer Journal reţin faptul că Orban susţine candidatura lui Donald Trump la preşedinţia SUA, deoarece, în opinia sa, „propunerile în materie de antiterorism ale candidatului republican îl recomandă drept varianta mai bună pentru Europa şi Ungaria”. Cotidianul elveţian Blick reamintesc că Orbán pune semnul de egalitate între migraţie şi terorism şi că acuză conducerea UE pentru eşecul politicii refugiaţilor, ceea ce îl face pe liderul Fidesz foarte popular pe plan intern. În fine, publicaţia budapestană MAGYAR IDŐK subliniază ideea lansată la Băile Tuşnad de liderul ungar, potrivit căreia Ţările Grupului de la Visegrád ar putea reprezenta un pol opus Germaniei, în special după ieşirea Marii Britanii din UE. Publicaţia italiană La Stampa şi cea spaniolă la Razon relatează despre vizita papei Francisc la Auschwitz, al treilea suveran pontif prezent la acest memorial al suferinţei. Vizita, aflăm din cotidianul catolic francez La Croix, precedă evenimentul ce va debuta marţi la Cracovia – Zilele Mondiale ale Tineretului, la care vor participa peste 1 milion de tineri catolici din toată lumea, 300 de episcopi, preoţi şi monahio, şi unde se va sluji în 33 de limbi, printre care pentru prima dată va figura şi limba armeană, ca un omagiu adus primei ţări creştine.
(Ruxandra Lambru, RADOR)
