Majestatea Sa Regina Ana a României a murit, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia, a anunţat Casa Regală printr-un comunicat oficial: „Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viaţă astăzi, luni, 1 august 2016, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveţia.
La căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia şi Principesa Maria. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din oraşul Morges.
În cursul zilei de mâine va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.
Conform cu tradiţia Funeraliilor Regale din ţara noastră, corpul neînsufleţit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.
Ultimele Funeralii Regale din ţara noastră au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. La dorinţa Majestăţii Sale Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiţia înaintaşelor Majestăţii Sale.
Familia Regală anunţă mare doliu pentru primele 7 zile de la înmormântare şi doliu timp de 40 de zile.
Începând de mâine, cărţi de condoleanţe vor fi deschise simultan la Castelul Peleş, la Palatul Regal din Calea Victoriei şi la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziţia publicului timp de 40 de zile de la data decesului. Condoleanţele pot fi transmise online la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje/ .
Toţi cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitaţi să o facă, începând de mâine, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în faţa intrării principale.”
Ana de Bourbon – Parma
Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut la Paris, la 18 septembrie 1923, ca fiică a principelui René de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei. A copilarit în Franţa împreună cu cei trei fraţi ai săi Jacques, Michel şi André. Adolescenţa sa nu a fost una lipsită de griji – în 1939, după începerea războiului, a trebuit să-şi urmeze familia în refugiu în Spania, Portugalia şi în Statele Unite ale Americii. Între 16 şi 19 ani a urmat o şcoală de artă la New York şi, în paralel, a lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Macy’s, pentru a-şi câştiga existenţa. În 1943 cere permisiunea mamei să meargă pe front în Europa, sub culorile patriei ei, Franţa. Mama acceptă, iar curajoasa Ana de Bourbon-Parma a plecat împreună cu regimentul ei în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul ostilităţilor. Pentru meritele sale deosebite a primit „Crucea de razboi” franceză.
Întâlnirea cu Regele Mihai a avut loc la Londra. La o săptămână de la întâlnire, principesa Ana şi regele Mihai au pleacat împreună la Lausanne, unde Regele i-a cerut mâna. De la Lausanne, la începutul lui decembrie 1947, Regele a pleacat la Bucureşti, iar viitoarea Regină la Paris, pentru pregătirile de nuntă.
Nunta
Papa Pius al XII-lea nu-şi-a dat consimţământul pentru căsătorie, din cauza refuzului regelui Mihai de a-şi boteza urmaşii in religia catolică. Ca urmare, Regina-mamă şi principesa Margareta a Danemarcei merg în vizită la Vatican pentru a-l îndupleca pe Sfântul Părinte să-şi schimbe atitudinea. Papa rămâne, însă, ferm pe pozitie, ca şi regele Mihai, de altfel. Ca urmare, familia reginei Ana nu va lua parte la nuntă; dar toţi urmaşii regelui Mihai sunt astăzi ortodocşi.
Regele se reîntâlneşte la Lausanne în luna mai cu principesa Ana şi căsătoria lor are loc la 10 iunie 1948 la Palatul regal de la Atena, la invitaţia regelui Paul şi a reginei Frederica.
Exilul
Exilul Regelui Mihai şi al Reginei Ana începe odată cu revenirea de la nunta din Atena. El va dura peste cinci decenii. Până la sfârşitul anului 1948, ei locuiesc la vila Sparta lângă Florenţa, locuinţta Reginei-mame Elena, iar din 1949 la Lausanne, unde se naşte prima fiica, principesa Margareta. Tot la Lausanne se nasc Principesele Elena, în 1951, şi Irina, în 1953.
Între timp, familia se stabileste în Anglia, unde va locui timp de şase ani, până în 1956, la Bramshill House în Hampshire şi la Ayot St-Lawrence, în Hertfordshire. Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au dezvoltat o fermă de pui şi au construit un mic atelier de tâmplărie. Ei au rămas toată viaţa profund ataşaţi de natură.
Regele, Regina şi principesele s-au întors în Elveţia în 1956, după o scurtă şedere de trei luni la vila Sparta. Regele semnase un contract cu compania aeriană „Lear Jeats and Co”, la Geneva. Familia s-a instalat la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva. Aici au locuit peste patruzeci si cinci de ani şi tot aici se află, pentru moment, casa familiei.
Cele cinci fiice ale Regelui au fost botezate în religia ortodoxă. Ele au crescut în Anglia şi in Elveţia. Copilaria lor este legată de casa de la Versoix, de pe malul lacului Léman, denumita „Vila Fantasia”.
Principele Radu conturează potretul Reginei Ana: “(…) Frumoasa noastră Regină nu este o femeie suavă, ci una energică. Ea poate fi abruptă în reacţii, tăioasă în replici, iute în gesturi şi plină de un aplomb rebel. Agilitatea sa nu este una de balerină, ci una de felină. Ana a României nu răspunde vieţii şi lumii, ci le provoacă. Gata oricând să se alăture unei demonstraţii de stradă, Regina preferă să călărească decât să brodeze, să meargă cu jeepul sau cu bicicleta în loc să gătească, să facă tâmplărie în loc de conversaţie de salon. Reginei îi place fotbalul, preferă bocancii pantofilor cu toc şi se simte stingherită în rochii lungi, cu diadema pe cap. (…) Atunci când, însă, este în «luminile rampei», Regina devine contrariul tuturor celor afirmate în paragraful precedent. Rochiile ei sunt mereu purtate cu o graţie înnăscută, zâmbetul şi semeţia capului sunt mereu asortate cu diadema de diamant.(…)”.
Autor: Stela Vasiliţă
Surse:
