În anul 1974, economistul american Arthur Laffer, pe atunci profesor la Universitatea din Chicago, în timpul discuției cu un jurnalist de la „Wall Street Journal” a schițat cunoscuta sa „Curbă Laffer”, iar România este unul dintre statele care au adoptat principiile sale și a devenit statul cu cea mai rapidă creștere economică din Uniunea Europeană.
Mai simplu spus, Curba Laffer arată ce se întâmplă când un guvern majorează semnificativ modul de impozitare. Teoria arată că rezultatul creșterii impozitelor este o scădere a venturilor. Deși la prima vedere pare ilogic, în realitate nu este așa. Prin impunerea unor impozite mari, contribuabilii nu mai sunt stimulați să creeze profituri mari, deoarece cea mai mare parte trebuie dată la bugetul statului. Micile întreprinderi nu pot suporta situația și sunt excluse de pe piață de concurență. Fluxul de capital se reduce și potrivit Curbei Laffer, veniturile din impozite nu cresc, ci se diminuează, în comparație cu cele de dinainte de creșterea taxelor.
Așa numita rată „optimală” a impozitelor care majorează veniturile la bugetul statului, dar și duce la o mai mare productivitate a muncii și reduce rata șomajului este undeva la 50%. Ea variază de la an la an în funcție de rata inflației.
Astăzi, Arthur Laffer, este cunoscut prin faptul că a creat politica economică a președintelui Reagan, care a pus bazele comerțului liber, cu mai puține restricții. Această politică a contribuit la cel mai mare boom economic din istoria SUA.
România a decis să-și reanalizeze politica fiscală. Acum această politică este folosită și de alte state. Putem lua în considerare și recentul Brexit. Britanicii au dorit să plece din UE pentru a evita diferite forme directe sau indirecte de impozitare, impuse de Bruxelles.
După un an greu cu creștere economică scăzută, Guvernul României a decis modificarea politicii de impozitare. La sfârșitul anului, Taxa pe Valoarea Adăugată a fost redusă de la 24 la 20%, a fost redus impozitul pe profitul reinvestit și au fost reduse și taxele pe dividente. Modificările au dat rezultate și chiar mai repede decât se așteptau. În primul trimestru, România a înregistrat o creștere de 4,3%, în comparație cu anul precedent. Analiștii așteptau o creștere de 3,9%. Astfel, România a devenit țara cu cea mai rapidă creștere economică din UE, deși Comisia Europeană estima că România va fi a doua țară, după Irlanda, cu creștere economică rapidă.
România a mai înregistrat o creștere, poate cea mai importantă. A redus semnificativ rata șomajului. În luna mai avea un șomaj de 6,6%, în timp ce media în statele zonei euro era de 10,10%. Rata șomajului printre tineri este de 21%, ceea ce este puțin îngrijorător, dar în comparație cu alte țări este mică, dacă avem în vedere că în Italia este de 36,8%, în Spania de 43,9%, iar în Grecia de 47,4%.
Economia României este în creștere în toate domeniile, dar în mod special în București s-a dezvoltat sectorul tehnologiei informaționale. În primul trimestru al acestui an, industria IT a contribuit cu 6,1% la Produsul Intern Brut al României și până la sfârșitul anului se așteaptă să depășească 10% din PIB.
Datorită mediului de afaceri și costurilor rezonabile cu forța de muncă, semnificativ mai mici ca la Londra, în România au venit cele mai performante companii, cum ar fi IBM, Microsoft, Intel, Oracle sau Adobe.
România este corespondentul european la Silicon Valley din SUA. România este răspunsul pentru toate statele și guvernele care nu știu cum să transforme indicatorii negativi în unii pozitivi.
Traducerea: Rodica Mihaj
BLIC (Serbia), 1 august
