În data de 2 octombrie în Ungaria va avea loc un referendum. Cetăţenii maghiari sunt chemaţi să răspundă la întrebarea dacă doresc sau nu ca Uniunea Europeană să poată decide, fără acordul Parlamentului maghiar, ca teritoriul Ungariei să fie colonizat în mod obligatoriu cu cetăţeni ai altor ţări. În legătură cu această iniţiativă a Guvernului mai mulţi specialişti în alegeri (de exemplu Dr. Tóth Zoltán citat de cotidianul Népszabadság) au atras atenţia că aceasta contravine obligaţiilor asumate de Ungaria, atunci când ţara a devenit membru al UE. Totodată, rezultatul referendumului nu va avea nici un efect juridic asupra deciziilor care se vor adopta la Bruxelles în legătura cu plasarea imigranţilor în ţările membre ale Uniunii Europene.
Pe baza acestor argumente, două partide de opoziţie, Partidul Socialist Ungar (MSZP) şi Partidul Liberal (MLP) au atacat hotărârea Parlamentului la Curtea Constituţională. În data de 21 iunie, respectiv 15 iulie, judecătorii au respins cele două plângeri ale partidelor de opoziţie. Instituţia nici nu ar fi putut adopta altă soluţie, după ce la iniţiativa partidului de guvernământ Fidesz a fost modificată şi a cincea oară Constituţia în care competenţa Curţii Constituţionale a fost serios limitată.
În ceea ce priveşte întrebarea la care cetăţenii trebuie să răspundă, profesorul dr. Bodnár Zoltán, preşedintele executiv al Partidului Liberal Ungar, a făcut câteva precizări pentru Redacţia Minorităţi a Radio România: „Se cuvin câteva precizări: Uniunea Europeană nu doreşte colonizarea forţată în ţările membre a imigranţilor, ci doar acceptarea lor temporară din motive umanitare. Formularea întrebării este de natură să stigmatizeze pe cei care ar vota cu <da>, pentru că din interpretarea întrebării rezultă că aceştia ar dori ştirbirea suveranităţii Ungariei.”
Tocmai din această cauză este foarte probabil ca referendumul să se încheie cu rezultatul dorit de Guvern. O altă observaţie – pe care am adăuga-o noi – este că, de fapt, nu putem vorbi despre un referendum în sensul pur al cuvântului. Evenimentul va fi mai degrabă un plebiscit, prin care Guvernul nu este interesat de opinia cetăţenilor, ci doreşte doar legitimarea propriei poziţii. Acest lucru a fost exprimat explicit de către primul-ministru, Orbán Viktor, în data de 23 iulie, la Tuşnad, unde, în cadrul Universităţii de Vară a spus că guvernul prin acest referendum doreşte „o întărire pentru luptele sale cu UE care vor avea loc în toamna acestui an”.
Pentru a se asigura succesul la acest plebiscit, Guvernul Ungariei a declanşat o campanie vastă şi costisitoare. Potrivit informaţiilor publoicate de cotidianul Népszava numai pentru afişe s-au cheltuit 8 miliarde de forinţi (aproximativ: 25 milioane de euro). Şi dacă vorbim despre afişe nu putem să nu observăm că acestea conţin enunţuri care se pot califica ca incitare la ură faţă de imigranţi (de exemplu: „Ştiaţi că: de la declanşarea crizei imigranţilor 160 de oameni au murit în urma atentatelor teroriste din Europa?”; „Ştiaţi că autorii atentatelor de la Paris au fost imigranţi?” sau „Să trimitem un mesaj la Bruxelles pe care să îl înţeleagă şi ei”.
Succesul previzibil al referendumului se datorează şi faptului că partidele de opoziţie sunt împărţite în ceea ce priveşte atitudinea pe care o recomandă simpatizanţilor. Cel mai important partid de opoziţie, Partidul Socialist Ungar, şi Coaliţia Democrată condusă de fostul prim ministru Gyurcsány Ferenc fac campanie pentru a nu participa la referendum, sperând că astfel nu se va realiza cvorumul necesar pentru validarea referendumului (jumătate plus unu din cei cu drept de vot). Partidul Liberal, în schimb, susţine participarea la referendum şi cere ca membrii şi simpatizanţii lor să voteze cu „da”.
Referendumul din ţara vecină are efecte şi în România. Guvernul maghiar contează şi pe votul cetăţenilor maghiari cu domiciliul în ţările vecine Ungariei, pentru că şi ei sunt înscrişi pe listele electorale. Pentru a le facilita votul, guvernul – încă înainte de alegerile parlamentare – a modificat legea electorală în sensul ca ei să poată să îşi exprime opţiunile electorale şi prin corespondenţă. Votul prin corespondenţă însă nu este şi dreptul cetăţenilor maghiari cu domiciliul stabil în Ungaria care lucrează în diferite ţări ale Uniunii Europene. Şi de data aceasta Curtea Constituţională a considerat că această reglementare nu este discriminatorie. Pentru a asigura prezenţa cât mai numeroasă a persoanelor cu dublă cetăţenie (română şi maghiară) din România, la Cluj a venit recent Soltész Miklós, secretar de stat în Ministerul Resurselor Umane din Ungaria, care a declarat că este important ca cetăţenii maghiari cu domiciliul în România să participe la referendumul din 2 octombrie. În urma acestei vizite şi UDMR i-a îndemnat pe acei membri şi simpatizanţi ai săi, care au acest drept, să participe la referendum.
Presa străină a reacţionat la preconizatul referendum maghiar. Financial Times scria că deşi referendumul nu va avea nici un efect juridic, guvernul insistă pentru realizarea lui pentru că astfel doreşte să menţină în dezbaterea publică un subiect de la care aşteaptă consolidarea sprijinului său politic. Scopul guvernului este, totodată, să distragă atenţia de la subiecte mai sensibile, cum este de exemplu corupţia la vârful partidului de guvernământ, Fidesz. Ziarul Libération din Franţa consideră că referendumul maghiar este cea mai nouă acţiune provocatoare a lui Orbán Viktor la adresa Uniunii Europene. Autorul articolului – Aude Massion – atrage atenţia asupra „naţionalismului periculos” al primului ministru ungar. Similar tratează referendumul maghiar şi ziarul austriac Der Standard, care consideră că premierul maghiar doreşte să profite de faptul că UE a devenit mai nesigură după Brexit. Ziarul critică, totodată, campania guvernamentală care generează ură faţă de imigranţi şi izolează ţara de UE.
Autor: Ervin Székely
