Presa internaţională dezbate noile tendinţe ale fenomenului emigraţionist, dar şi noile contacte diplomatice menite să rezolve, cel puţin aparent, disensiunile de pe scena mondială. Rutele migranţilor spre Europa sunt de două ori mai periculoase, titrează EUObserver. Peste 4.000 de migranţi şi refugiaţi şi-au pierdut viaţa de la începutul anului, încercând să ajungă în Europa, a anunţat Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM). Cifra citată reprezintă o creştere de 26% în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, precizează Tribune de Geneve, adăugând că bilanţul cel mai sumbru a fost înregistrat în Marea Mediterană, cu peste 3.000 de morţi. În afară de Marea Mediterană, Africa du Nord a fost în acest an regiunea cea mai periculoasă pentru refugiaţi, scrie Courrier International. Nu este momentul pentru incertitudine politică, ci pentru o strategie care să unească Europa, crede Federica Mogherini, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă. Doar o UE unită şi angajată îşi poate apăra interesele comune, scrie doamna Mogherini într-un comentariu publicat în El Pais.
La Ankara, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat Occidentul de „susţinerea terorismului” şi a puciştilor, ca răspuns la criticile aduse de SUA şi de ţările europene pentru epurările ce au urmat, notează Liberation. În Germania, vice-cancelarul Sigmar Gabriel a ripostat spunând că Berlinul „nu trebuie să se lase şantajat”, relatează DPA. Şi ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a reacţionat asigurând că ameninţările şi ultimatumurile nu folosesc nimănui, scrie Rheinische Post. Totuşi, pentru prima oară de la tentativa de lovitură de stat, Turcia a avut o serie de contacte la nivel înalt cu SUA, cu ocazia vizitei şefului Statului Major Interarme al Armatei americane, Joseph Dunford, notează La Libre Belgique. În acelaşi timp, ca parte a pariului diplomatic al Turciei de a convinge că iniţiatorul puciului eşuat a fost Fethullah Gülen, un grup de parlamentari turci din partidele de guvernare şi de opoziţie a început o serie de vizite în SUA, la Bruxelles şi la Londra, scrie Hurryiet. În ajunul summitului ruso-turc, planificat pentru 9 august, în condiţiile unei tot mai acute confruntări cu Occidentul, liderul turc încearcă să joace pe „cartea rusă”, pentru a scădea presiunile din partea Statelor Unite şi a Uniunii Europene, şi pentru a evita izolarea externă, opinează Kommersant. Şi Moscova îşi joacă propria carte: restabilind legăturile cu Ankara, ea obţine o nouă pârghie de influenţă asupra situaţiei din Orientul Mijlociu şi în alte regiuni de importanţă strategică, crede ziarul rus. Din motive pragmatice, Ankara este necesară şi pentru Moscova, şi pentru Siria, şi în Transcaucazia, şi nu în ultimul rând, în sfera energetică. Relansarea proiectului Turkish Stream poate deveni pentru Rusia o eficientă pârghie de presiune asupra conducerii UE, care nu se grăbeşte să dea undă verde unui alt gazoduct de importanţă strategică pentru ea, North Stream-2, conchide Kommersant.
Casa regală a României a anunţat că Ana de Bourbon, soţia ultimului monarh al României, regele Mihai, s-a stins din viaţă la 92 de ani, în Elveţia, titrează The New York Times şi Tribune de Geneve. Regina Ana de România a fost o mare doamnă a regalităţii europene, elogiază cotidianul spaniol ABC. Ana de Bourbon-Parma l-a întâlnit pe Regele Mihai în 1947, cu ocazia nunţii viitoarei regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a, la Londra, aminteşte Gazzetta di Parma. Timp de decenii, regii români au trăit în Elveţia, dar în anii ’90 au putut reveni în ţară, notează El Mundo, subliniind că familia regală română are o activă prezenţă publică şi un important rol ceremonial şi social, prin intermediul a numeroase fundaţii, iar regele Mihai se bucură de o mare popularitate în ţara sa.
(Cristina Zaharia)
