Ameninţările teroriste, evoluţiile din Europa după Brexit şi după puciul din Turcia, dar şi aşteptatele Jocuri Olimpice continuă să ţină capul de afiş al marilor cotidiene internaţionale.
Ultimele atentate din Europa, şi în special cel de la Nisa, au determinat o creştere a măsurilor de securitate în marile centre urbane luate cu asalt de către turişti. La Roma, citim în Corriere della Sera, a fost pus în practică planul antitero „estival”, ce prevede forţe armate în puncte fixe sau patrule care să asigure securitatea în centrul Cetăţii Eterne, alături de poliţie. Măsuri asemănătoare şi la Londra, unde, aflăm din The Guardian, Ministerul de Interne va desfăşura o forţă suplimentară de 600 de poliţişti înarmaţi pentru a preveni eventuale atacuri teroriste, într-un oraş cu grad de alertă ridicat. Le Figaro, în schimb, menţionează temerile crescânde ale Bisericii Catolice legate de apropiatul pelerinaj de la Lourdes: „Asasinarea unui preot într-o biserică de lângă Rouen a produs vii emoţii şi nu putem să nu ne temem pentru cei peste 20.000 de pelerini ce sunt aşteptaţi între 11 şi 15 august la sanctuarul Fecioarei de la Lourdes”, afirmă un înalt prelat francez, citat de Figaro. De cealaltă parte a Canalului Mânecii, presa analizează consecinţele Brexitului. Un cunoscut profesor de la London School of Economics, John Van Reenen, scrie în The Economist că „stigmatizarea străinilor, euroscepticismul şi anti-imigraţionismul unei părţi a presei, combinate cu cei mai slabi politicieni din istoria recentă au târât Marea Britanie pe un drum ce va afecta în primul rând Regatul şi abia apoi restul Uniunii”. În acelaşi trend, cotidianul Independent reproşează premierului Theresa May lipsa unor rezultate concrete ale recentului său turneu european. Sub titlul „Europa are nevoie de o nouă viziune politică după Brexit”, The Guardian citează din Nouriel Roubini, care se arată optimist în privinţa viitorului politic al Bătrânului Continent: „După Brexit, Europa a dat dovadă de unitate şi a reuşit să tempereze temerile potrivit cărora Uniunea sau Eurozona ar urma să se prăbuşească în scurt timp. Dar este nevoie de o nouă viziune pentru a reduce riscurile”. Nu la fel de unită şi de vizionară, politica europeană privind refugiaţii este supusă numeroaselor critici: „Europa are o reacţie „lamentabilă” în privinţa refugiaţilor”, citează The Guardian un raport al Ministerului britanic de Interne, în timp ce The Times aminteşte că Grecia solicită de urgenţă un plan B pentru refugiaţi, deoarece Turcia ameninţă Uniunea cu încălcarea acordului privind imigranţii. Din Liberation aflăm că secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a recunoscut miercuri la Ankara necesitatea „curăţării instituţiilor” după lovitura de stat. „Jagland este primul responsabil care aprobă acţiunile lui Erdogan, după ce din toate capitalele europene au sosit reproşuri privind încălcarea drepturilor omului”, precizează cotidianul francez de stânga, care reaminteşte faptul că instituţia numită Consiliul Europei reuneşte 47 de ţări şi are ca principală misiune apărarea drepturilor omului şi a statului de drept. Presa de peste Ocean se arată preocupată, printre altele, de noua rachetă lansată de regimul de la Pyongyang – Washington Post consideră că este vorba de o reacţie a Coreei de Nord faţă de decizia Seulului şi a Washingtonului de a instala o baterie anti-rachetă în Coreea de Sud. Japonia a protestat împotriva acestei noi intimidări, deoarece una din rachete a căzut în apropierea coastelor sale, precizează Le Monde, adăugând că au fost stabilite consultări în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, la solicitarea Statelor Unite şi a Japoniei. Un alt subiect de primă pagină este Olimpiada de la Rio, al cărei debut se apropie. „Jocurile sunt (prost) făcute”, titrează ironic Le Figaro, care trece în revistă organizarea defectuoasă şi opiniile tot mai defavorabile faţă de modul în care Brazilia se achită de îndatoriri, deficienţe analizate şi în paginile publicaţiilor Le Monde sau La Stampa. „Flacăra olimpică a sosit cu vaporul la Rio şi străbate oraşul”, notează festiv publicaţia braziliană O Globo, în timp ce Jornal do Brasil avertizează că asupra zilei deschiderii JO planează ameninţarea unor ample mişcări sociale. În fine, cotidianul madrilen El Mundo descrie o situaţie mai puţin cunoscută: o treime din totalul sportivilor brazilieni sunt militari, care nu se antrenează din vocaţie, ci din raţiuni economice. „O adevărată armată fără arme va apăra solul brazilian şi va încerca să cucerească cât mai multe medalii în loc de teritorii în cadrul Jocurilor Olimpice de la Rio”, conchide El Mundo.
(Ruxandra Lambru)
