Terorismul care ameninţă Europa, incertitudinile legate de Turcia, precum şi poziţionarea Rusiei în contextul destabilizării Orientului Mijlociu rămân subiectele comentate cu preponderenţă în presa internaţională. Franţa anulează unul dintre cele mai mari evenimente anuale europene din motive de securitate, informează Liberation după ce autorităţile din oraşul Lille au decis că siguranţa nu poate fi garantată pentru desfăşurarea Pieţei Stradale care are loc în nordul Franţei. Le Figaro se întreabă „De ce Europa şi Franţa sunt ţintele preferate ale Daesh”, în timp ce Liberation anunţă că un refugiat afgan căutat de poliție în întreaga Franţă a fost arestat la Paris şi menţionează că vor urma luni îngrozitoare, potrivit avertismentului unui judecător francez, specializat în probleme de terorism. Între timp, numărul cererilor de azil ale turcilor în Germania s-a dublat, pe fondul represiunilor de după tentativa de lovitură de stat, notează EU-Observer. Pe de altă parte, ministrul turc de externe numeşte Austria „capitala rasismului radical”, consemnează Hurriyet Daily News şi ţine să precizeze că sprijinul pentru cancelarul Merkel s-a prăbuşit după atacurile din Germania, din cauza politicii sale privind refugiaţii. Migraţia şi terorismul continuă să fie marile provocări pentru UE, însă publicul sprijină încă puternic priorităţile politice ale Comisiei Europene, arată un Eurobarometru publicat chiar de instituţiile europene. În Egipt, Fostul Mare Muftiu, odată cea mai mare autoritate religioasă din ţară, a supravieţuit unei tentative de asasinat, scrie Washington Post, iar Le Figaro subliniază că acesta a fost un susţinător al destituirii de către armată a preşedintelui islamist Mohamed Morsi şi că este cunoscut pentru moderaţia religioasă, fiind unul dintre savanţii islamului, cel mai proeminent din Egipt. The Independent opinează că Libia, şi nu Siria, se află acum în prima linie a războiului contra ISIS şi apreciază că pe măsură ce numărul de luptători ISIS creşte în Libia, prioritatea liderilor occidentali este să prevină reţelele islamiste teroriste să folosească ţara ca bază de atac asupra Europei. Pe de altă parte, Kremlinul speră ca poziţia Ankarei în problemele referitoare la reglementarea situaţiei în Siria să fie mai constructivă, iar poziţiile Federaţiei Ruse şi ale Turciei în această chestiune să se apropie, relevă Tass. The Guardian dezvăluie informaţii confidenţiale privitoare la temeri ale ONU de a nu fi văzută ca un complice al Kremlinului referitor la propunerea de asediere a Alepului şi explică: „documentele văzute de ziarul The Guardian arată dezbaterile interne ale Naţiunilor Unite privind propunerea Kremlinului, propunere considerată ca „profund defectuoasă” de către agenţiile umanitare şi revelează analizele din cadrul organizaţiei care urmăreşte furnizarea de asistenţă civililor din Alep, dar şi temerile de a nu fi percepută ca un complice la crimele care au lăsat un sfert de milion de civili sub asediu”. Şi din Le Monde reiese neîncrederea în Moscova, care, potrivit cotidianului francez, „a dezvoltat mai mult decât „un soft power”, chiar o politică de influenţă”. Iar în Rusia declaraţiile premierului Medvedv referitor la pensii şi salarii au determinat nemulţumirea a aproape 200 de mii de persoane, care îi cer demisia printr-o petiţie, scrie Rosbalt. Dmitri Medvedev i-a sfătuit pe profesorii care se consideră prost plătiţi să meargă să lucreze în altă parte, şi asta în plină criză economică şi în preajma alegerilor legislative, menţionează La Libre Belgique.
Iulia Lăpădat
