Disputa dintre Rusia şi Ucraina pentru Crimeea ia amploare, titrează The Wall Street Journal. NATO şi-a exprimat profunda îngrijorare legată de escaladarea tensiunilor dintre cele două părţi, şi urmăreşte atent situaţia, notează Strafor. Ucraina şi-a plasat trupele în stare de alertă, de-a lungul liniei de demarcaţie cu Crimeea, după ce Rusia a susţinut că ar fi dejucat atentate planificate de către Kiev în peninsulă, adaugă Le Figaro. Principala problemă acum este viitorul procesului de la Minsk, subliniază Vedomosti, întrebându-se dacă Rusia va cere sau nu noi concesii. Flota rusă a Mării Negre a anunţat trei zile de exerciţii anti-sabotaj, pentru a contracara posibile atacuri subacvatice, scrie Russia Today. La antrenament, parte a exerciţiilor militare mai ample numite Kavkaz-2016, participă peste zece nave de război şi elicoptere. Totodată, forţa navală a Rusiei în Marea Mediterană începe, la 15 august, un exerciţiu tactic pentru a-şi testa gradul de reacţie, adaugă Russia Today. Simultan, tot la 15 august, un grup de patru ambarcaţiuni cu rachete ghidate, înarmate fiecare cu opt rachete de croazieră Kalibr-NK, vor fi desfăşurate în sud-vestul Mării Caspice, pentru exerciţii de artilerie şi atacuri cu rachete, detaliază Interfax. Turcia ar fi dispusă să îşi modifice legislaţia antitero, dacă schimbările nu împiedică lupta împotriva terorismului şi dacă cetăţenilor turci li se garantează dreptul de a călători fără vize în Europa, a declarat ambasadorul ţării la Uniunea Europeană, scrie Europe Online Magazine. Tot în cadrul demersurilor diplomatice, ministrul turc de Externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a declarat că acordul de reconciliere dintre Turcia şi Israel va fi semnat săptămâna viitoare, relatează Anadolu. Potrivit acordului, Turcia şi Israelul îşi vor retrimite ambasadorii, iar Tel Aviv-ul va plăti 20 de milioane de dolari cu titlul de despăgubiri pentru victimele incidentului din 2010, explică Hurryiet. Extrădarea de la Sofia la Ankara a unui om de afaceri turc, opozant al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a suscitat un val de indignare în Bulgaria, notează postul bulgar de televiziune BNT. Această expluzare burscă a fost denunţată de apărătorii drepturilor omului, care au acuzat Sofia că ar face favoruri puternicului său vecin, Turcia, scrie Liberation. Bulgaria a încălcat legea în cazul predării omului de afaceri turc, dat în urmărire de autorităţile de la Ankara, şi aflat în căutare de azil în Bulgaria, reiese din afirmaţiile ministrului bulgar de Interne, notează Dnevnik.
În Germania, ministrul de Interne Thomas de Maizière a propus un pachet de măsuri de întărire a securităţii, menţionând şi ridicarea cetăţeniei germane pentru cei cu dublă cetăţenie care luptă pentru grupări extremiste în străinătate, anunţă DPA. 820 de jihadişti au plecat din Germania, în Siria şi Irak, potrivit unei statistici a serviciilor de informaţii de la Berlin, adaugă Le Monde. Circa o treime dintre ei au revenit în Germania şi alţi 420 ar fi încă pe teritoriu sirian sau irakian. Între timp, autorităţile germane întreprind mai multe operaţiuni antitero în ţară, deoarece suspectează că gruparea extremistă pregăteşte în Germania atentate asemănătoare celor care au avut loc în Franţa, completează Diario de Noticias.
Lupte acerbe au reînceput în suburbiile din sud-vestul oraşului sirian Alep, la scurt timp după încheierea unui armistiţiu de trei ore, anunţat de Rusia, notează The New York Times. Lupta pentru controlul oraşului Alep poate fi cea mai importantă din cei cinci ani de război civil sirian, şi testează dacă dorinţa SUA şi a Rusiei de a pune capăt vărsării de sânge va rămâne sau nu un vis, comentează Stars and Stripes. Rusia are în vedere transformarea în bază aeriană permanentă a aerodromului său militar de la Hmeimim, în nord-vestul Siriei, unde staţionează avioanele utilizate pentru loviturile contra jihadiştilor, a anunţat un senator rus, reţine Le Monde, menţionând că Rusia dispune deja de o bază navală la Tartous, tot în nord-vestul Siriei.
Cristina Zaharia – RADOR
