După o scurtă perioadă de acalmie relativă în care numărul refugiaţilor care au ajuns în Europa a cunoscut o scădere, o declaraţie a ministrului turc de externe readuce în actualitate pericolul apariţiei unui flux masiv de solicitanţi de azil. Într-un interviu acordat publicaţiei germane Bild, şeful diplomaţiei de la Ankara avertizează că dacă până în octombrie cetăţenii turci nu vor călători fără vize în Europa, Turcia ar putea renunţa la acordul la care a ajuns cu UE în cursul acestei primăveri pe tema migraţiei. Ziarul turc Akşam reia declaraţii din interviu şi arată că ministrul Çavuşoğlu a subliniat că – cităm – „ori aplicăm simultan prevederile acordului, ori îl lăsăm deoparte. Sunt dezamăgit de faptul că am fost criticaţi în momentul în care am cerut alocarea celor trei miliarde de euro pe care le-a promis Europa. Aceşti bani nu sunt pentru noi, sunt pentru refugiaţi”, a arătat şeful diplomaţiei turce. Pe de altă parte, Mediapool din Bulgaria notează că Ankara a propus Sofiei un acord bilateral privind migranţii. „La două zile după ce Bulgaria l-a predat autorităţilor turce pe cetăţeanul turc Abdullah Büyük, dat în urmărire în ţară din cauza legăturilor sale cu mişcarea predicatorului Gülen, Turcia a propus Bulgariei un mecanism bilateral de cooperare privind problema migraţiei”. Premierii celor două ţări au precizat că mecanismul nu implică renunţarea la acordurile existente cu Uniunea Europeană. Între timp, ne facem o impresie cum este văzut preşedintele Turciei de partenerii din Vest. Portalul turcesc de ştiri Habertürk îl citează pe fostul ambasador american la Ankara, James Jeffrey, care a opinat că SUA şi Vestul nu îl agreează pe preşedintele Erdoğan pentru că acesta le reproşează prea deschis dezacordurile pe care le au. „Erdoğan nu este duplicitar ca alţi lideri, care nu împărtăşesc aceleaşi valori cu noi dar nu spun deschis acest lucru. Erdoğan se ceartă cu noi, ne aruncă în faţă neînţelegerile care apar. Din acest motiv, el nu este agreeat la Washington. Nu este agreeat nici în Europa”, opinează fostul ambasador american la Ankara. Trecând în registrul economic, aflăm din Gazeta Wyborcza că ţările Europei Centrale și de Est se dezvoltă cel mai rapid în UE. România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia se află printre ţările care au înregistrat cea mai mare creştere a PIB-ului în primul trimestru, motorul dezvoltării fiind cheltuielile cu consumul. În timp ce Europa face bilanţul primului trimestru al acestui an, Japonia face bilanţul celor întâmplate în urmă cu 71 de ani, când pe 15 august 1945 împăratul Hirohito a anunțat capitularea necondiționată după bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki. The Japan Times comentează că împăratul Akihito a exprimat „profunde remuşcări” faţă de ororile războiului, arătând că Japonia nu va mai repeta niciodată această experienţă, în timp ce premierul Shinzo Abe a utilizat cuvinte mult mai ambigue şi nu a vizitat templul Yasukuni, unde se află mărturii ale războiului. Nu putem vorbi de ziua de 15 august fără să amintim şi importanţa ei pentru lumea creştină, care marchează în această zi Adormirea Maicii Domnului. Ziua a fost umbrită de noi tensiuni între Grecia şi Turcia, autorităţile de la Ankara interzicând oficierea Sfintei Liturghii în istorica mănăstire Panayia Sumela de la Trabzon, pe motiv că aceasta este în proces de reconstrucţie, scrie To Vima. Sfânta Maria Mare este şi Ziua Marinei Române, ocazie cu care în porturi au avut loc manifestări specifice, aminteşte Radio France Internationale. Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre importanţa strategică a Mării Negre, amintind că există avantaje pe care România trebuie să le folosească – cităm – pentru „a ne consolida poziţia de membru NATO, de partener strategic credibil în contextul global”.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
