Presa internaţională consacră în continuare pagini ample trilateralei Renzi-Merkel-Hollande. „Europa merge mai departe”, titrează Il Messagero cu referire la reuniunea de pe insula italiană Ventotene, numită de cotidianul spaniol ABC „insula-simbol al europenismului”. „Un vapor – trei căpitani”, este titlul de primă pagină din Berliner Zeitung, care se întreabă: „A fost o reuniune a celor slabi sau o nouă alianţă a celor puternici din Europa? Până acum Merkel, Hollande şi Renzi nu par să aibă o viziune comună asupra unei noi Uniuni, chiar dacă s-au întâlnit şi la sfârşitul lunii iunie. Fiecare dintre cei trei are propria sa agendă, stabilită pe criterii de politică internă”. „În principiu este un fapt pozitiv să se întâlnească diverşi lideri europeni pentru a schimba idei şi a iniţia proiecte, mai ales în circumstanţe de crize multiple ca cele actuale”, notează editorialistul cotidianului madrilen El Pais, care nu scapă ocazia de a observa că „ar fi mai util să se încorporeze în acest grup ţări ca Spania sau Polonia, pentru că i-ar da o mai mare profunzime geostrategică, un mai mare echilibru istoric şi o mai mare capacitate de iniţiativă, fără riscul de a se interpreta ca o încercare de formare a unei noi puteri exclusiviste”. Süddeutsche Zeitung schimbă accentul: „Dacă era nevoie de încă o dovadă despre cât de gravă este situaţia în UE, aceasta se poate vedea din programul Angelei Merkel pentru această săptămână.
Mini-summit-ul de la Ventotene marchează începutul unei săptămâni de diplomaţie europeană pentru cancelar, care până sâmbătă va vizita patru ţări şi se va întâlni cu alţi 13 lideri UE. Despre programul turneului aflăm din Frankfurter Allgemeine Zeitung: Merkel va pleca miercuri la Tallinn, joi după-amiază se va deplasa la Praga, iar vineri dimineaţă la Varşovia, având apoi reuniuni de grup cu lideri ai ţărilor de la Visegrad sau din nordul Europei. Dincolo de frontierele Europei, Angela Merkel ar dori ca UE să încheie cu ţările nord-africane acorduri de readmisie a imigranţilor similare cu controversatul acord cu Turcia. „Va trebui să încheiem acorduri şi cu ţări din Africa de Nord, pentru a putea controla mai bine căile migraţioniste din centrul Mediteranei”, a declarat cancelarul german pentru Passauer Neue Presse şi Ruhr Nachrichten. Sub titlul „Cele trei linii roşii ale Turciei în privinţa Siriei”, cotidianul HABERTÜRK analizează implicaţiile vizitei vicepreşedintelui american Joe Biden la Ankara. Cele trei „linii roşii” se referă la refuzul Turciei de a accepta formarea unui coridor kurd în nordul Siriei (la graniţa cu Turcia), la refuzul modificării frontierelor actuale ale Siriei şi la solicitarea de a nu fi trimise trupe combatante pe teritoriul sirian. Tot despre o vizită la Ankara scrie şi publicaţia bulgară KAPITAL, care se întreabă retoric „Ce va face premierul Borisov în Turcia?” Acesta va fi primul lider european care ajunge în Turcia după lovitura de stat eşuată care a adâncit prăpastia dintre UE şi guvernarea lui Erdogan. „Este puţin probabil să aibă loc o minune diplomatică, pentru că Bulgaria, de fapt, nu are o politică clar formulată nici faţă de Turcia, nici faţă de celălalt vecin mare şi problematic – Rusia. Dacă până de curând eforturile au fost ca Sofia să nu devină un teritoriu al confruntărilor dintre Ankara şi Moscova, acum se dovedeşte că reluatul mariaj din interes dintre cele două îl pun în dificultate pe premierul Borisov în încercările sale de a se închina atât la est, cât şi la sud”, conchide ironic publicaţia sofiotă.
De la Moscova, RIA NOVOSTI anunţă că ministrul de externe al Poloniei va efectua la rândul său o „misiune de recunoaștere” în capitala turcă, pentru a analiza evoluţia relaţiilor Ankarei cu Uniunea Europeană și cu NATO, precum și cu Rusia, fără a neglija lupta cu ISIS din Siria vecină. Luptă care devine tot mai crudă, pe măsură ce statul islamic pierde teritorii şi luptători, avertizează Washington Post într-un articol în care descrie predilecţia recentă a Daesh pentru atentatori sinucigaşi de vârsta pubertăţii. Atentatorul de 14 ani de la nunta din Gazantiep, Turcia, sau cel de 12 ani de la Kirkuk, Irak sunt cele mai recente exemple ale aşa-numiţilor „copii ai califatului”, care învaţă după manuale ce au probleme de matematică ilustrate cu mitraliere sau care învaţă că a ucide poate fi necesar din motive religioase, conchide pe aceeaşi temă cotidianul portughez Diario de Noticias.
(Ruxandra Lambru)
