„Într-o clipă s-a prăbuşit totul”, titrează La Repubblica, prezentând mărturiile oamenilor din zonele afectate de cutremurul care a devastat miercuri noapte centrul Italiei: momente de groază, o noapte petrecută în stradă în aşteptarea unor posibile noi replici, dar şi în căutare de ajutoare şi informaţii. Sate întregi au fost şterse de pe harta Italiei, iar acum spaima din timpul nopţii este înlocuită de durerea pierderii celor dragi, constată La Stampa, notând cu îngrijorare că numărul morţilor este în continuă creştere în condiţiile în care mulţi oameni se află încă sub dărâmături. Il Messaggero avertizează asupra riscului producerii unei replici mai puternice a seismului de miercuri, citându-l pe unul dintre cei mai importanţi experţi europeni în cutremure. ”Trebuie să fim extrem de atenți în orele și în zilele următoare, pentru că în aceste zone apar de multe ori replici puternice, ceea ce înseamnă că în aceeași zonă se poate produce un al doilea cutremur, la fel de mare ca şi primul”, atenţionează seismologul citat. Acesta aminteşte că în urmă cu şapte ani, în aceeaşi regiune, au avut loc la distanţă de câteva zile două seisme la fel de puternice şi că cel mai mare număr de victime s-a înregistrat la al doilea cutremur din cauza faptului că mulți oameni au intrat în clădirile care nu se prăbuşiseră, fără să fi fost făcută în prealabil o evaluare a structurii lor de rezistenţă.
Pe frontul oriental, Turcia lansează cea mai amplă şi mai ambiţioasă operaţiune militară în Siria de la începutul conflictului în această ţară în urmă cu cinci ani şi jumătate, notează Le Monde, adăugând că acţiunea este susţinută de coaliţia internaţională antijihadistă. Potrivit ministrului turc de externe, citat de ziarul Habertürk, operaţiunea intitulată Scutul Eufratului a fost planificată împreună cu Statele Unite şi are scopul de a curăţa partea siriană a frontierei turceşti de elemente DAESH şi de a lupta cu toate organizaţiile teroriste, incluzând aici şi miliţia kurdă din Siria pe care Ankara o avertizează să-şi oprească avansarea spre graniţele sale. Washington Post reaminteşte că luptând împreună contra ISIS, Statele Unite au susţinut forţele militare kurde din Siria, ceea ce a stârnit nemulţumirea Turciei care vede în luptele de decenii ale kurzilor pentru autonomie un pericol pentru integritatea sa teritorială. Se pare că acum administraţia Obama s-a decis că este mult mai important să domolească sensibilităţile turceşti şi le-a cerut kurzilor să-şi oprească expansiunea teritorială în Siria, mai scrie ziarul american, pentru că, după cum titrează şi Le Figaro, „Turcia este un aliat nesigur, dar necesar pentru NATO”.
De altfel, operaţiunea militară coincide cu vizita la Ankara a vicepreşedintelui american Joe Biden, într-o încercare de a demonstra că Turcia şi SUA rămân aliaţi apropiaţi, în ciuda tensiunilor din ultimul timp, scrie Washington Post. „Biden vizitează o Turcie zgâlţâită de convulsiile de după tentativa de lovitură de stat, în care peste 20.000 de persoane au fost arestate pentru presupusa lor implicare în acţiune şi peste 80.000 de funcţionari au fost suspendaţi din funcţie pentru presupusele lor legături cu predicatorul Fethullah Gülen. Imamul turc, care a emigrat în SUA în anul 1999, este acuzat că se află la originea loviturii de stat prin intermediul numeroşilor săi fideli din armată şi din aparatul de stat, comentează Le Figaro. „SUA l-ar putea extrăda pe Gülen” titrează ziarul turcesc Cumhuriyet, redând declaraţiile oficialului american „În prezent, specialiştii noştri lucrează împreună cu omologii turci în privinţa extrădării lui Fethullah Gülen. Nu avem nicio intenţie să protejăm pe cineva, mai ales dacă a făcut rău aliaţilor noştri”, a declarat Biden la Ankara.
„România e cel mai mare susţinător al aspiraţiilor spre UE ale Moldovei” constată New York Times, citându-l pe premierul Dacian Cioloş care, înaintea vizitei pe care o întreprinde joi la Chişinău, a lăudat recentele reforme economice ale guvernului moldovean şi a declarat că „România este şi va rămâne un susţinător neobosit al perspectivei europene a Moldovei”. Vizita premierului român are loc în contextul în care, la începutul lunii, Guvernul României a aprobat eliberarea, pe 24 august, a primei tranșe în valoare de 60 de milioane de euro din asistența financiară rambursabilă de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova, observă cotidianul Timpul de la Chişinău. Acest ajutor financiar este, însă, criticat virulent de ediţia pentru Republica Moldova a publicaţiei ruseşti Panorama care spune că nu este vorba de „un dar frăţesc”, ci de un credit prin care Bucureştiul ar încerca să înglodeze Chişinăul în datorii pentru ca mai apoi să-l oblige să accepte unirea cu România.
Carolina Ciulu – AGENŢIA DE PRESĂ RADOR
