Între Toulouse și Bordeaux, în sudul Franței, în regiunea Lot-et-Garonne există o tradiție îndelungată a culturii prunului. Regiunea s-a specializat încă din secolul al XIII-lea în cultivarea prunelor și de-a lungul timpului s-au dezvoltat diferite tehnici de conservrare. Cunosctute sub numele de „prune de Agen” (din anul 2002, produse cu indicație geografică protejată) și denumite de localnici „aurul negru”, acestea sunt ideale pentru diferite preparate dulci sau sărate. Agen este „capitala prunelor” și anual, în ultimul sfârșit de săptămână din luna august, are loc renumitul festival al prunelor. Anul acesta, festivalul se desfășoară în perioada 26 – 28 august.
Peste tot în sud-vestul Franței se întind livezi de prune, zona fiind renumită pentru producția acestor fructe. Prunele coapte sunt recoltate mecanic și uscate apoi în cuptor la aproximativ 175 de grade Celsius, timp de 20 până la 26 ore, până când umiditatea este redusă. Înainte ca prunele să fie vândute, acestea sunt parțial rehidratate în abur, pentru a aduce conținutul de umiditate la un maxim de 35 la sută. În Franța, prunele uscate sunt căutate de către cunoscătorii din întreaga lume și au propriul lor muzeu.
Muzeul Prunelor (La Musée Pruneau Gourmand), unic în Franța, este situat în Granges-sur-Lot, lângă Agen.
Familia Bérino-Martinet a deschis, în anul 1989, pentru turiști porțile fermei sale și a înființat Muzeul Prunelor. De atunci, muzeul este deschis zilnic și oferă informații despre istoria prunelor, simbol al culturii tradiționale regionale, urmărește producția și prezintă beneficiile lor. De asemenea, sunt expuse cuptoare cu lemne, multe colecții de unelte, documente și cărti poștale vechi, dar și diverse scene de lucru animate de personaje în costume de epocă. Vizitatorii sunt invitați să vizioneze un film de aproximativ douăzeci de minute, care prezintă livezile și arată cum se dezvoltă prunele în mod natural, se recoltează, se sortează și apoi se transformă în diferite preparate.
Prunul (denumire științifică: Prunul domestica) este un pom fructifer din familia Rosaceae, genul Prunus și se înrudește cu piersicul, corcodușul și migdalul. Originar din Asia Mică, a fost răspândit de romani mai târziu, în toată Europa. Fructele dulci se mai găsesc în Asia, America și Africa de Sud.
Pruna europeană a fost descoperită în urmă cu aproximativ doua mii de ani și este originară din zona din apropierea Mării Caspice. Chiar și în timpurile romane antice, existau deja peste 300 de soiuri de prune europene. Romanii cunoșteau prunele și puterea lor vindecătoare încă din anul 150 î.Hr. Pelerinii și cruciații au adus prunele din Damasc în Franța, în secolul al XIII-lea. Prunii au fost cultivați în apropiere de Toulouse, în sud-vestul Franței.
Prunele europene au ajuns în Statele Unite ale Americii în secolul al XVII-lea.
Astăzi, se cunosc peste două mii de soiuri de prune. Statele Unite ale Americii, Rusia, China și România se numără printre principalii producători mondiali de prune cultivate în scop comercial. Francezii sunt cei mai mari consumatori de prune din lume, cu 450 de grame/locuitor.
Marcus Valerius Martialis, poet roman cunoscut mai ales pentru epigramele sale, le menționa în scrierile sale. Din vremurile cele mai îndepărtate, prunele au fost socotite printre fructele cele mai alese și cu o mare valoare terapeutică. Pliniu vorbește în „Istoria Naturală” despre prune arătând vechimea lor și beneficiile de care se bucurau în acele timpuri.
Prunele protejează inima, alină problemele digestive, luptă împotriva cancerului, obezității și deteriorării celulelor, previn diabetul, îmbunătățesc sănătatea oaselor și au capacitatea de a asigura o memorie bună.
Principalii constituenți ai prunelor sunt: apă, zaharuri, acizi, celuloză, vitaminele A, B , C, E și K, săruri și oligoelemente (calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, mangan). Prunele prin compoziția lor au calităti energetice, diuretice și laxative. Sunt un excelent stimulent nervos, regenerator al nervilor, descongestionant hepatic, dezintoxicant și mențin în echilibru nivelul colesterolului. Prunele sunt recomandate în terapia naturistă pentru tratatrea asteniei, anemiei, surmenajului, reumatismului, aterosclerozei, constipației, intoxicațiilor alimentare, hepatitei și afecțiunilor biliare. Sucul de prune are un conținut ridicat de fibre insolubile, care ajută împotriva constipației. Vinul de prune conține mai multe substanțe sănătoase, inclusiv minerale esențiale și antioxidanți. Un studiu publicat în anul 2007 în „ Journal of Food Composition and Analysis” a comparat conținutul antioxidant și minerale de diferite vinuri din fructe și vinurile roșii tradiționale obținute din struguri. Cercetatorii au descoperit că vinurile de prune au avut o capacitate antioxidantă totală moderată, similare cu cele ale vinurilor de cireșe și de zmeură, dar mai mică decât cea a vinurilor obținute din struguri sau afine. Minerale esențiale, (inclusiv calciu, magneziu, mangan, zinc, fier și în special potasiu) au fost de asemenea prezente în vinurile din fructe, precum și în vinurile roșii. Frunzele de prun au proprietăți diuretice, febrifuge, laxative și vermifuge. Florile proaspete sau uscate sunt utilizate infuzate în lapte fierbinte, având efect purgativ, sau în apă clocotită, având efect laxativ. Uleiul din sâmburi de prune, obținut printr-un proces de presare la rece, este utilizat în cele mai fine creme și preparate cosmetice.
Prunele stimulează metabolismul glucidic. Parfumul proaspăt și fructat de prune înlătură starea de neliniște și asigură prospețimea mentală. Uleiul esențial de sâmburi de prune este bogat în acid linoleic derivat din familia acizilor grași Omega-9 și Omega-3. Conținutul natural de tocoferol (vitamina E) este de trei ori mai mare decât în ulei de măsline. Uleiul este absorbit rapid în piele, pe care o hidratează, tonifică și catifelează.
Cercetările medicale au mai demonstrat că prunele contribuie la reducerea glicemiei și previn apariția diabetului. De asemenea, un studiu recent al oamenilor de știință din Florida și Oklahoma a demonstrat că, pentru a avea oase sănătoase, se recomandă a se consuma prune, în special uscate, care au o capacitate mai mare decât alte fructe de a opri resorbția oaselor, fenomen normal care apare odată cu înaintarea în vârstă. Flavonoizii din prune sunt benefici pentru sănătatea cognitivă. Un consum regulat de prune ajută la prevenirea unor afecțiuni neurodegenerative cum ar fi Alzheimer sau Parkinson. Totodată, aceste fructe sunt bogate în vitamina B6, care ajută la transmiterea impulsurilor nervoase. Triptofanul, un aminoacid conținut în prune, contribuie la producerea hormonului fericirii – serotonina – care este necesar pentru poftă de mâncare, somn odihnitor și putere de concentrare. De asemenea, prunele protejează organismul de cancer, deoarece sunt bogate în antocianină și antioxidanți, care previn instalarea tumorilor. Prunele sunt o sursă bună de vitamina C, fiecare fruct mic conține 7 la sută din doza zilnică recomandată. De asemenea, prunele conțin vitamina A, un fruct oferă aproximativ 8 la sută din doza zilnică recomandată.
Consumul regulat de prune este recomandat pentru persoanele care au probleme cu tensiunea arterială ridicată, motivul fiind faptul că prunele furnizează un bun echilibru între sodiu și potasiu.
Prunele se consumă în stare proaspată, uscate și conservate. Din ele se prepară compot, gem, dulceață, magiun, plăcinte, tarte, prăjituri, brioșe, creme, găluște, murături, băuturi alcoolice (vin, lichior, coniac, țuică, rachiu, palincă, bere). Pentru preparatele dulci din prune se folosesc mirodenii precum scorțișoara sau vanilie și pentru cele sărate, cimbru. De asemenea, în bucătăriile lumii se pregătesc diferite mâncăruri din prune cu orez, țelină, cartofi, carne de iepure, de păsări de curte, de miel și vânat. Pentru aperitive, se pot combina cu bacon sau cu brânză.
Muzeul are un magazin de unde turiștii pot cumpăra suveniruri, dar și diverse preparate tradiționale din și cu prune (prăjituri, dulceață, diverse băuturi, sirop, tarte, prune cu ciocolată sau cu miere).
Ada Ionescu
Site – ul muzeului: www.musee-du-pruneau.com
