„Ofensivă diplomatică în UE: introducere în noua ofertă pentru cele 27 de țări membre „, titrează ziarul polonez Rzeczpospolita, referindu-se la consultările programate în această perioadă atât de cancelarul german Angela Merkel, cât şi de Donald Tusk, președintele Consiliului European, de premierul italian Matteo Renzi și de președintele Franței, Francois Hollande, cu rolul de a pregăti întâlnirea celor 27 de țări ale UE – fără Marea Britanie – planificată pentru 16 septembrie la Bratislava. „Oamenii vor accepta Europa, numai dacă Europa le va asigura bunăstarea” a spus Merkel la Varşovia, de aceea numitorul comun al viitorului după Brexit, deși nu este văzut de toate statele în același fel, va fi asigurarea creșterii economice în UE, conchide cotidianul polonez. Între timp şi Marea Britanie îşi pregăteşte paşii următori, programând pentru această săptămână o reuniune a membrilor guvernului pentru a pune la punct planul de retragere din UE, observă The Telegraph, notând că intenţiile premierului britanic Theresa May sunt de a păstra accesul Londrei pe piaţa unică pentru sectorul financiar şi industria auto şi de a frâna imigraţia. Aceste planuri se lovesc însă de obiecţiile restului Europei, constată The Guardian, obiecţii pe care The Independent le sintetizează simplu „Nu puteti păstra doar lucrurile care vă convin”, citând declaraţiile tranşante făcute în acest sens de ministrul german de finanţe.
Problema imigraţiei şi a refugiaţilor, care continuă să fie mărul discordiei în Europa, a fost evitată cu grijă de Merkel în turneul său european de săptămâna trecută, constată Le Monde, notând că în întâlnirile avute cu liderii grupului de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia), cancelarul s-a limitat la reafirmarea de principiu a necesităţii controlului frontierelor externe ale UE. Politica uşilor deschise faţă de refugiaţi i-a adus însă lui Merkel un val de critici şi pe plan intern, afectându-i popularitatea, comentează Wall Street Journal pe marginea ultimelor sondaje care arată că jumătate din germani se opun unui al patrulea mandat al lui Merkel în fruntea guvernului. În aceste condiţii, „Merkel îşi amână anunţarea candidaturii pentru începutul anului viitor” titrează Der Spiegel. Securitatea frontierelor externe ale UE se află şi în atenţia Frontex care, potrivit Die Welt, intenţionează să înceapă în luna octombrie o analiză a punctelor slabe existente la frontierele unor ţări ale Uniunii Europene. „Vrem să constatăm cât de pregătite sunt ţările membre pentru a înfrunta o criză la graniţele externe ale UE. Trebuie să ne pregătim mai bine pentru o situaţie de criză”, a spus pentru Die Welt directorul Frontex.
Pe frontul oriental, Turcia îşi continuă ofensiva în Siria împotriva ISIS şi a forţelor kurde, producând deja victime în rândul populaţiei civile, constată The Guardian, însă riscă să intre într-un război total cu kurzii, avertizează The Telegraph. Pe plan diplomatic, Moscova şi Washingtonul deschid calea unui armistiţiu în Siria titrează Le Soir comentând întâlnirea de vineri dintre şeful diplomaţiei americane John Kerry şi omologul său rus Serghei Lavrov. Ziarul belgian reaminteşte însă că rezultate notabile nu au fost înregistrate nici la celelalte reuniuni care au avut loc la Geneva cu scopul de a pune capăt conflictului sirian care a făcut peste 290.000 de morţi în cinci ani şi că Moscova şi Washingtonul au ca inamic comun ISIS, dar Rusia susţine politic şi militar regimul de la Damasc, în timp ce SUA susţin opoziţia siriană şi solicită plecarea preşedintelui Bachar al-Assad.
Sub titlul „Şi dacă România ar deveni un Silicon Valley al Europei?”, Les Echos dedică un articol foarte elogios perspectivelor României în domeniul noilor tehnologii. Cu o viteză maximă ce atinge 73,6 Mbps, Internetul din România este cel mai rapid din UE şi se află pe locul 10 în întreaga lume, cu mult înaintea SUA (locul 20) sau a Franţei (locul 52). Viteza Internetului nu este însă singurul argument. Intrată în UE în 2007, România a devenit a doua economie ca ritm de creştere, iar Bucureştiul, deşi a plecat de foarte departe, după 43 de ani de comunism, are premise serioase de dezvoltare. În plus, România dispune de tineri programatori bine calificaţi şi ieftini, românii bucurându-se „de reputaţia că fac mult cu mijloace puţine” explică Les Echos, notând că toate acestea sunt argumente pentru ca România să atragă start-up-uri din lumea întreagă. Pentru o firmă nouă de tehnologie care doreşte să se instaleze aici sau pentru o firmă confirmată de piaţă ce caută relocalizare sau subcontractare, România începe să semene tot mai mult cu o mini-Silicon Valley, conchide ziarul economic francez.
(Carolina Ciulu – AGENŢIA DE PRESĂ RADOR).
