Deşi nu a sosit încă luna septembrie, scena politică europeană este în stare de efervescenţă. În Spania, blocajul persistă, în ciuda realizării unei coaliţii de dreapta, citim în Le Monde. Premierul în exerciţiu, Mariano Rajoy, are nevoie de încă 6 voturi pentru a fi reînvestit în funcţie, dar se pare că nu le va obţine din cauza divergenţelor profunde cu Partidul Socialist, cu care nu a reuşit să ajungă la nici o înţelegere din decembrie 2015 şi până acum. Dacă Partidul Socialist refuză un acord, spaniolii vor fi din nou chemaţi la urne în luna decembrie, avertizează, de la Madrid, cotidianul El Mundo. Paradoxalul cancelar german nu se mai bucură de susţinerea necondiţionată a conaţionalilor săi, dacă e să luăm în considerare sondajul publicat de „Bild am Sonntag”, conform căruia 50% dintre germani se opun unui nou mandat al doamnei Angela Merkel. Cancelar din 2005, Merkel conduce pentru moment o mare coaliţie, iar în cazul care ar fi realeasă în funcţie, ar putea bate recordul deţinut de Helmut Kohl, care a fost în această funcţie timp de 16 ani, între 1982 şi 1998, mai precizează publicaţia germană. În Franţa vecină, disputa pentru a deveni candidatul oficial al dreptei la alegerile prezidenţiale din 2017 este extrem de strânsă, susţine cotidianul Le Figaro. Primarul oraşului Bordeaux, Alain Juppé, şi fostul preşedinte Nicholas Sarkozy, intrat mai târziu în cursă, se află umăr la umăr în competiţia pentru nominalizare, organizată după model american. Model despre care scrie un alt cotidian francez; „Clinton-Trump, un duel infect”, titrează Liberation, reamintind că întreaga scenă politică americană pare a fi infestată de mirosul greu al scârbei şi deziluziilor. „Lipsa de entuziasm pentru cursa prezidenţială face ca primul candidat clasat în sondaje, Hillary Clinton, să fie în acelaşi timp într-o poziţie extrem de fragilă şi de criticată, observă Liberation. Pe acelaşi subiect, WASHINGTON POST este de părere că stilul de campanie al celor candidaţi doi poate fi denumit, cu un termen de strategie militară contemporană, un „război asimetric”. „Este important să-i tratezi cu exigenţă pe ambii candidaţi, dar dacă unul dintre ei se află foarte departe de minimul aşteptat de public de la un lider politic, este dificil să-i incluzi pe ambii în aceeaşi conversaţie”, este concluzia la care ajunge Washington Post.
Vizita la Bucureşti a adjunctului secretarului general al NATO este semnalată în New York Times în special pentru declaraţiile referitoare la Moscova. „Rusia efectuează tot mai frecvent exerciţii militare neanunţate, tensionându-şi şi mai mult relaţiile cu Alianţa”, a afirmat Vershbow, admiţând că manevrele Rusiei sunt permise de o lacună dintr-un acord de securitate semnat cu ţările occidentale sub auspiciile OSCE. La rândul său, cotidianul turc Haberler reţine că numărul doi al Alianţei a ţinut să sublinieze faptul că Polonia şi România – ţări membre NATO – sunt deranjate de prezenţa militară sporită la frontierele Rusiei. Pentru Nezavisimaia Gazeta, relevantă este opinia conform căreia NATO trebuie „să dezvolte un regim mai sever pentru a spori transparenţa şi predictibilitatea şi să găsească o modalitate de a stabiliza relaţia nesatisfăcătoare cu Rusia”. Aceeaşi publicaţie moscovită face referire şi la afirmaţiile recente ale ambasadorului SUA la Chişinău, conform cărora Republica Moldova „trebuie să rămână un stat suveran şi independent, iar unirea cu România cu scopul de a intra în Uniunea Europeană sau cu alte scopuri nu este o opţiune pragmatică”. Reacţiile nu se lasă aşteptate în presa de la Chişinău: ziarul Independent relatează că declaraţiile ambasadorului James D. Pettit au stârnit un val de critici din partea mai multor figuri politice din țară, dar și de peste Prut. Fostul premier Ion Sturza, care a criticat dur atitudinea diplomatului, l-a acuzat că, după ce a aruncat Republica Moldova în „brațele oligarhiei”, acum oferă și „lecții de identitate”. Reprezentanții Ambasadei SUA la Chișinău au venit între timp cu un răspuns oficial, aflăm din Timpul: „Statele Unite sprijină integritatea teritorială și suveranitatea Moldovei – aceasta fiind o politică de lungă durată a SUA. Statele Unite rămân un partener în dezvoltarea economică și democratică a Chişinăului și susțin dorința de integrare în comunitatea Euro-Atlantică”, se menționează în răspunsul oficial al Ambasadei, citat de Timpul. Încheiem cu o ştire apărută în The Independent, conform căreia oamenii de ştiinţă au stabilit că planeta noastră a intrat într-o nouă eră geologică. „Impactul uman asupra atmosferei, oceanelor şi vieţii sălbatice este similar cu schimbările la scară planetară ce au avut loc la sfârşitul ultimei ere glaciare”, se arată într-un studiu recent citat de publicaţia londoneză.
Ruxandra Lambru, RADOR
