În contextul în care Uniunea Europeană se confruntă cu un aflux crescând de refugiaţi, Germania – promotor al conceptului de relocare şi ţară care găzduieşte cel mai mare număr de imigranţi proveniţi din statele măcinate de războaie interne – recunoaşte că ţările Bătrânului Continent „au ignorat prea mult această problemă”. Afirmaţia îi aparţine cancelarului german care, potrivit Süddeutsche Zeitung, a atras atenţia că statele europene – cităm – „au închis ochii prea mult timp la criza refugiaților care apărea la granițele externe ale blocului comunitar. Încă din 2004-2005 au început să vină mulţi refugiaţi dar am lăsat ca Spania şi alte ţări de la graniţele externe UE să se ocupe de ei”, a arătat Angela Merkel. Problema refugiaţilor este de altfel şi unul dintre subiectele întâlnirii din oraşul italian Maranello dintre cancelarul german şi premierul Renzi, arată Il Messaggero. Aceeaşi temă se află şi în centrul vizitei pe care o face de astăzi în Turcia comisarul european pentru migraţie. Ziarul grecesc Kathimerini comentează că „Una dintre problemele fundamentale pe agenda „fierbinte” a Comisiei Europene este înfruntarea crizei migraţiei şi asigurarea că vor fi respectate cele convenite în interiorul şi în afara UE cu scopul reducerii sensibile a fluxurilor de refugiaţi”. Tot astăzi şi tot în Turcia este programată o vizită a preşedintelui Parlamentului European. To Vima scrie că „Vizita vine în contextul tensiunilor care domină relaţiile UE -Turcia. Ankara ameninţă să „îngheţe” acordul cu privire la refugiaţi dacă nu se ridică regimul vizelor pentru cetăţenii turci, în timp ce UE ezită faţă de o asemenea eventualitate”. Între timp, ziarul turcesc Sabah anunţă că ministrul turc de interne, Efkan Ala, şi-a dat demisia din funcţie, fiind înlocuit de ministrul muncii, Süleyman Soylu. Noi evoluţii se înregistrează în procesul de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană, premierul Theresa May punându-le în vedere membrilor guvernului că vor trebui să aplice rezultatul referendumului. „Nu va exista un al doilea referendum” iar Marea Britanie nu va putea rămâne în Uniunea Europeană „pe uşa din dos”, a declarat premierul May, citat de The Telegraph. Iar The Guardian reia o altă declaraţie a doamnei May, care subliniază – cităm – că „Trebuie să continuăm să fim foarte clari că Brexit înseamnă Brexit şi vom transforma într-un succes acest lucru”.
Un succes de pe urma Brexit vor să obţină şi francezii, care încearcă să convingă firmele britanice să se mute în Hexagon. Sub titlul „Parisul întinde covorul tricolor pentru companiile britanice să se mute în Franţa”, Bloomberg arată că şefa regiunii Paris, Valerie Pecresse, urmăreşte să aducă job-urile britanice în Franţa, printr-un discurs „pe care îl avea pregătit încă din perioada votului”. „Dacă trebuie să merg şi să iau job-uri cu dinţii, o voi face”, a arătat politicianul francez care încearcă „să profite pentru a-i ajuta pe cei 700.000 de şomeri care trăiesc în regiunea Parisului”, mai arată Bloomberg.
Tot în domeniul politicii, presa aminteşte că s-a înregistrat un nou pas pe calea normalizării relaţiilor dintre Turcia şi Israel, deteriorate în urmă cu şase ani după ce forţele israeliene au interceptat un vas sub pavilion turcesc pe motiv că încerca să străpungă blocada impusă Fâşiei Gaza. Publicaţia Habertürk precizează că preşedintele Turciei a semnat acordul de normalizare a relaţiilor dintre cele două ţări, document ce prevede acordarea de către Israel a unei despăgubiri de 20 de milioane de dolari pentru familiile celor zece cetăţeni turci care şi-au pierdut viaţa în cursul luptelor de pe vasul Mavi Marmara. Despre reconciliere şi reluarea relaţiilor deteriorate scrie presa internaţională şi în contextul în care primul avion comercial a decolat din SUA spre Cuba după o pauză de peste 50 de ani. New York Times comentează că acesta este „un nou pas important în normalizarea relaţiilor dintre cei doi foşti duşmani ai Războiului Rece” şi aminteşte că ultima dată când au existat curse regulate între cele două ţări, „pasagerii zburau cu avioane cu elice”. ABC News notează că avionul a decolat sub salvele unui tun cu apă, „o lungă tradiţie care celebrează evenimente speciale la care participă nave sau avioane”. Tot despre celebrare scrie şi presa de peste Prut, care relatează despre manifestările dedicate Zilei Limbii Române. Ziarul Timpul aminteşte că sărbătoarea este marcată pe ambele maluri ale Prutului şi reia declaraţiile preşedintelui moldovean, care a arătat că „Republica Moldova este printre puținele state din lume care au o sărbătoare dedicată limbii sale naționale”. Nicolae Timofti a cerut modificarea Constituţiei astfel încât să se substituie sintagma „limba moldovenească” cu „limba română” pentru a înceta ceea ce el a numit „scindarea permanentă a societăţii”. Iar ziarul moldovean Independent arată că preşedintele României a declarat – cităm – că „De Ziua Limbii Române, celebrăm împreună esenţa spiritului şi a identităţii româneşti, liantul care ne conectează, dincolo de graniţe, pe toţi cei care simţim şi vorbim româneşte”.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
