Criza refugiaţilor şi ascensiunea extremei drepte reprezintă provocarea centrală cu care se confruntă Europa. „Merkel avertizează partidele germane să nu cedeze în faţa populismului”, titrează EU Observer, comentând că în primul ei discurs de după înfrângerea electorală din landul său natal, cancelarul german şi-a apărat politica de primire a refugiaţilor şi i-a avertizat pe politicieni să nu îmbrăţişeze tacticile populiştilor, în ciuda succesului partidului anti-imigraţie Alternativa pentru Germania (AfD). În faţa problemelor internaţionale, între care se numără şi criza refugiaţilor, „răspunsul nostru este să ne ghidăm după valorile care ne-au făcut ceea ce suntem astăzi: libertatea, securitatea, dreptatea şi solidaritatea”, a spus Merkel miercuri, în faţa Parlamentului. Atmosfera în Germania este paradoxală, constată Der Spiegel, citând rezultatele unui studiu care arată că, deşi au tot ce le trebuie din punct de vedere material şi nu sunt ameninţaţi de şomaj, germanii sunt îngrijoraţi şi se tem de viitor. Cauzele sunt tocmai fenomenele care alimentează retorica extremistă: fluxurile de refugiaţi, atacurile teroriste, crizele internaţionale. Divizare profundă există şi în Franţa, după cum observă El Pais. În Franţa însă, atmosfera de teamă şi pesimism în care a luat avânt extrema dreaptă, este alimentată nu doar de terorismul jihadist, ci şi de slaba creştere economică şi de şomaj, populaţia având puţină încredere că obişnuita opţiune stânga/dreapta i-ar permite să iasă din marasm, comentează ziarul spaniol. Lumea trebuie să respingă populismul, titrează The Guardian, citând îndemnul comisarului ONU pentru drepturile omului, Zeid Ra’ad Al Hussein, care nu ezită să enumere numele celor pe care îi consideră instigatori la ură rasială, de la Marine Le Pen şi până la Donald Trump. Tactica demagogilor este simplă: „îşi fac publicul-ţintă să se simtă bine, să aibă încredere în ei, oferindu-le o fantasmă care este în acelaşi timp îngrozitor de nedreaptă faţă de alţi oameni”, explică responsabilul ONU, avertizând că „atmosfera la nivel mondial este încărcată de violenţă”. Între timp, Austria elaborează o lege împotriva acordării azilului pentru refugiaţi, anunţă EuObserver, iar cotidianul austriac „Der Standard” scrie că, în cazul în care refugiaţii vor veni în masă, la frontiere ar putea fi mobilizaţi aproximativ 2.200 de soldaţi. Europa încearcă să găsească soluţii şi propune un plan în valoare de 50 de miliarde de euro pentru a trata de la rădăcină drama migranților, notează La Stampa. Presupunând investiţii externe care să favorizeze dezvoltarea economică în mai multe ţări din Africa şi Orientul Mijlociu, proiectul este unul ambițios, dar va necesita ani de muncă înainte de a da rezultate, conchide cotidianul italian.
În Statele Unite, lupta prezidenţială, intrată pe ultima sută de metri, devine tot mai strânsă, constată New York Times, după ce conform ultimelor sondaje, Hillary Clinton şi-a pierdut marele avantaj pe care părea să-l aibă faţă de Donald Trump. Cât de mare este pierderea se va vedea pe măsură ce vor apărea noi sondaje la nivel naţional, mai scrie ziarul american. Washington Post comentează însă că în condiţii de intensă divizare politică, singurul punct comun între taberele democraţilor şi republicanilor este un pesimism generalizat că, indiferent de rezultat, aceste alegeri vor face prea puţin pentru a unifica ţara. Totuşi o eventuală victorie a lui Trump naşte îngrijorare în rândul unor politicieni din Europa de Est. Astfel, fostul vicepremier polonez Jacek Rostowski avertizează într-un comentariu pentru site-ul project syndicate, preluat de cotidianul grec To Vima, că Europa trebuie să se trezească şi să investească în propria sa apărare şi securitate. O eventuală victorie a lui Trump ar fi catastrofală pentru NATO şi Occident, este de părere Rostowski, invocând declaraţiile făcute de-a lungul timpului de candidatul republican, de la ameninţarea retragerii SUA din Alianţa Nord-Atlantică şi până la afirmaţia că America nu ar trebui să-şi respecte angajamentul de a-şi proteja aliaţii NATO, dacă aceştia nu vor plăti mai mult pentru această protecţie. Varşovia se pare că ia deja măsuri, anunţând, potrivit ziarului polonez Rzeczpospolita, că „Rachetele Patriot vor apăra cerul Poloniei”. Decizia guvernului polonez de a cumpăra sistemul antiaerian şi anti-rachetă Patriot al Armatei SUA este un răspuns la viitoarea detaşare de rachete nucleare de către Moscova în enclava Kaliningrad de la Marea Baltică, observă Foreign Policy. La rândul ei, detaşarea rachetelor Iskander este o replică a Moscovei la instalarea noului sistem de apărare anti-rachetă construit de SUA în România, pe care Rusia îl consideră o ameninţare directă la adresa aparatelor ei de zbor, mai scrie revista americană, concluzionând că NATO şi Rusia sunt implicate într-o cursă a rachetelor.
Carolina Ciulu – Agenţia de Presă Rador
