Muzeul Brânzei se află în Endingen, un oraș mic din Germania, renumit mai ales pentru vinurile și suprafețele sale viticole din sud-vestul landului Baden-Württemberg. Localitatea este favorizată de un climat foarte cald mediteraneean și brânza fabricată aici are o tradiție de peste o sută de ani.
Muzeul cu rădăcini istorice este găzduit într-o fostă fabrică de lactate și, din anul 2014, prezintă – prin cele 200 de exponate ale sale – istoria, producția și cultura brânzei, ustensilele și recipientele folosite, precum și beneficiile acestui aliment pentru sănătate.
Brânza este unul dintre cel mai bine vândut și cel mai popular aliment din Germania. Varietatea sa și, mai ales, oportunitățile de utilizare în rețete sunt imense. Se poate consuma ca aperitiv sau este folosită ca ingredient pentru pizza, omletă, checuri, brioșe, macaroane, spaghete, budinci, sufleuri, saleuri, sosuri, creme, plăcinte și prăjituri.
Brânza este unul dintre cele mai vechi alimente ale omenirii. Cercetătorii din Polonia au descoperit că brânza era consumată cu mai bine de 7500 de ani în urmă.
Primele dovezi picturale care descriu fabricarea brânzei au fost găsite pe o friză a Templului Marii Zeițe a Vieții, Ninhursag, în Mesopotamia și datează din anul 3000 î.Hr. Friza ilustrează modul în care laptele este transformat în brânză.
Oamenii au descoperit principiul de fabricare a brânzei în Orientul Mijlociu, în urmă cu 7000 – 8.000 de ani. Se crede că laptele, transportat în recipiente fabricate din piele sau stomac de capră, s-a coagulat din cauza cheagului natural. Această metodă s-a răspândit rapid în jurul Mediteranei. Forme de brînză, ale cărei origini datează de 5.000 de ani, au fost descoperite în Elveția, aproape de Neufchâtel. Romanii sunt cei care au contribuit la răspândirea procesului de fabricare a brânzei în Europa.
Homer scria despre brânza din lapte de ovine și caprine, specificând o varietate numită Cynthos, preparată în peșterile montane din Grecia și care apoi era vândută romanilor (probabil brânza feta de astăzi) și în „Odiseea”. El descria puterile magice ale acestui aliment. Hipocrate, cel mai faimos medic al Antichității, considerat astăzi părintele medicinei, recomanda laptele și brânza de capră drept remedii în afecțiunile degenerative și în bolile pulmonare. Pliniu cel Bătrân menționa, în „ Historia Naturalis”, brânza din laptele de vacă, numită după Munții Cantal, din Franța.
Prima rolă de brânză este posibil să fi fost creată pe insula grecească Samos. Antropologii au excavat matrițe de brânză de acolo, datând din anul 2000 î.Hr. Se crede că prăjiturile și torturile cu brânză (cheesecakes) au fost servite sportivilor care au concurat în timpul primelor jocuri olimpice, în anul 776 î.Hr., pentru a le da energie.
Prima fabrică de brânză a fost creată în Elveția, în anul 1815, dar producția de masă de succes a început în 1851, în Statele Unite ale Americii. Astăzi, există peste 2000 de soiuri de brânză disponibile la nivel mondial. Producția de brânzeturi din întreaga lume este mai mare decât producția mondială cumulată a boabelor de cafea, a tutunului, a ceaiului și a boabelor de cacao.
Cei mai mari consumatori de brânză de pe glob sunt în Grecia, 27, 3 kg de brânză/persoană, în fiecare an, aproximativ trei sferturi din cantitate este brânză feta. În Franța, o persoană consumă 23,3 kg de brânză pe an, în Italia, 20,6 kg de brânză pe an, în Suedia,16,6 kg pe an, SUA,16 kg pe an, în Germania,12,8 kg pe an și, în Canada, 11.6 kg.pe an.
Brânza proaspătă de capră este foarte sănătoasă. 30 de grame de brânză de capră oferă tot atâta calciu cât 30 de grame de iaurt din lapte de vacă sau 30 de grame de migdale (adică aproximativ 80 mg de calciu). 50 de grame de brânză asigură 15% din necesarul zilnic de proteine. De asemenea, brânza de capră conține vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, B12, D, E, K, fosfor, cupru, calciu, sodiu, fier, potasiu, zinc, seleniu și mangan. Cercetările au evidențiat faptul că majoritatea centenarilor din Sardinia sunt ciobani care trăiesc în zonele de deal și de munte și care consumă în mod regulat lapte și branză de capră.
Brânza conține, de asemenea, probiotice (bacterii „bune”) care pot ajuta la reglarea florei intestinale. Un consum de brânză aduce beneficii enorme organismului, contribuind la sănătatea dinților, inimii, creierului și înlesnind digestia. De fapt, trei dintre cele mai mari țări consumatoare de brânză din lume – Grecia, Franța și Italia – au unele dintre cele mai mici rate ale obezității și ale bolilor cardiovasculare din lumea occidentală.
Muzeul oferă celor interesați și profesioniștilor cursuri despre istoria și cultura brânzei. De asemenea, are un magazin de unde viziatorii pot cumpăra vin, brânză și preprate regionale cu și din acest aliment. Totodata, la cafeneaua muzeului pot degusta diferite feluri de brânză și pot comanda diverse dulciuri.
Muzeul Brânzei din Endingen este deschis pentru vizitatori, de miercuri până vineri, între orele 14:00 – 18:30 și sâmbăta, între orele 8:00 – 14:00.
Ada Ionescu
