Înainte de summitul de la Bratislava, unde se va discuta despre viitorul UE fără Marea Britanie, liderii politici de la Bruxelles îşi prezintă opiniile, despre care presa internaţională se grăbeşte să scrie. Citat de EUObserver, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, asigură că „Uniunea Europeană nu este supusă riscului de dezintegrare”, deşi este „mai divizată ca oricând”. Preşedintele executivului european „promite wifi gratuit, o armată europeană şi creşterea investiţiilor”, mai notează observatorul de la Bruxelles. Din discursul rostit de Juncker în faţa Parlamentului European, The Guardian reţine că blocul comunitar „se confruntă cu o criză existenţială”, pe care o va combate „printr-o restructurare a planurilor economice şi de securitate, în căutarea unui front comun”. Citat la rândul său de El Pais, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, „cere guvernului britanic să invoce Articolul 50 înainte de sfârşitul anului, pentru a clarifica situaţia şi a evita o ‘şubrezire’ a Uniunii” şi consideră că încrederea cetăţenilor poate fi recâştigată „doar cu soluţii concrete”. Într-un articol dedicat „multiplelor diviziuni ale UE”, Le Monde constată că „motorul franco-german este în pană”, „zona euro este paralizată”, între ţările nordice şi cele sudice se profilează o „bătălie bugetară”, iar între ţările est-europene şi vechile state membre „se cască o prăpastie”, pe fondul crizei refugiaţilor. Căci ţările foste comuniste în frunte cu Ungaria doresc o întărire a rolului statelor, în detrimentul Comisiei, pe care o învinuiesc pentru Brexit – notează cotidianul parizian. Totuşi, „ţările din est se raliază la proiectul apărării europene”, remarcă Le Figaro. Şi alte probleme de ordin militar îşi găsesc locul în presa străină. Washington Post informează că Statele Unite şi Israelul au convenit ca ajutorul militar american pentru statul evreu să se ridice la „suma fără precedent de 3,8 miliarde de dolari anual în următorii 10 ani”. „După multe luni de negocieri, Statele Unite au acceptat cel mai generos pachet de asistenţă militară acordat unei singure ţări, în istoria lor”, confirmă Jerusalem Post. Cu menţiunea că acordul „va face mult pentru asigurarea superiorităţii militare a Israelului în regiune” şi că „de la Teheran la Damasc, Beirut, Ramallah şi Gaza, acest tip de angajament american faţă de securitatea Israelului este remarcat”. Presa turcă urmăreşte situaţia din Siria, unde armistiţiul este marcat de încălcări „fireşti” în opinia secretarului de stat american John Kerry, care a mai afirmat că „avioanele aparţinând regimului Assad vor trebui să ceară permisiunea consiliului de coordonare” comun SUA-Rusia pentru a lansa atacuri împotriva Frontului al-Nusra. Cotidianul Haberturk notează însă că afirmaţiile lui Kerry au fost corectate de purtătorul său de cuvânt, care a contestat că în acordul recent convenit ar exista vreo prevedere privind aprobarea de către SUA şi Rusia a bombardamentelor pe care ar intenţiona să le iniţieze forţele guvernamentale siriene. Iar cel care „exercită presiuni pentru publicarea textului acordului” ar fi… ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, care, citat de Haberturk, susţine că „Moscova nu are nimic de ascuns”. Wall Street Journal avertizează însă că „Rusia ar putea provoca o criză artificială în Republica Moldova, folosindu-se de regiunea separatistă Transnistria”. Exerciţiile militare organizate de Moscova în stânga Nistrului şi anexarea propusă de liderul de la Tiraspol „sugerează că Putin testează climatul din Occident pentru o potenţială nouă mutare”, conchide jurnalul de pe Wall Street, îndemnând liderii occidentali să fie fermi cu Kremlinul. Iar un alt ziar american, New York Times scrie despre modul în care Kremlinul foloseşte instituţia Bisericii pentru a influenţa situaţia din republicile foste sovietice. În cazul Republicii Moldova, sutanele loiale Moscovei, mitropolitul Chişinăului şi al întregii Moldove, Vladimir, precum şi episcopul de Bălţi, Marchel, „unelte de blocaj a oricărei rute euro-atlantice”, fac „front comun cu pionii politici” ai Kremlinului, Igor Dodon sau Renato Usatîi, reliefează cotidianul new-yorkez.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
