Actualitatea politică europeană, deja complexă prin natura ei, este complicată şi mai mult de nuanţele şi opiniile contrare exprimate de cei deocamdată 28 aflaţi sub umbrela Uniunii. Presa internaţională descrie o Europă nepregătită pentru ieşirea Marii Britanii din UE şi care nu reuşeşte să aibă o reacţie unitară în diverse puncte principale, după cum observă şi The Guardian. Amintind că astăzi începe un summit european la Bratislava, publicaţia comentează că „Liderii europeni vor încerca să îşi regăsească unitatea la o reuniune specială fără Marea Britanie, în speranţa că vor trasa parcursul unei Uniuni zguduite de votul Brexit şi divizată între vest şi est în privinţa problemei migraţiei”. The Guardian explică faptul că cele patru ţări din Grupul Vişegrad – Slovacia, Polonia, Ungaria şi Cehia – se opun planului Bruxelles-ului de relocare a refugiaţilor. The Telegraph încearcă să explice în cheie politică organizarea reuniunii la Bratislava şi nu la Bruxelles, aratând că există tot mai multe voci la nivel european care vor să reducă puterea Comisiei în aparatul decizional şi să ofere mai mult control capitalelor UE. Dintre temele aflate pe agendă, The Telegraph aminteşte problema refugiaţilor şi nemulţumirile mai ales ale Germaniei şi Olandei legate de politicile financiare ale unor state sudice precum Italia, Grecia, Spania şi Portugalia. În timp ce îi cer Londrei să îşi oficializeze cât mai rapid ieşirea din Uniune, europarlamentarii au validat candidatura britanicului Julian King la funcţia de comisar pentru securitatea UE. Publicaţia EUObserver aminteşte că Julian King va deţine un portofoliu nou-creat şi că îl înlocuieşte pe fostul comisar pentru servicii financiare şi uniune monetară, Jonathan Hill, care a demisionat după votul Brexit din iulie. Asupra Grupului de la Vişegrad insistă şi ziarul polonez Rzeczpospolita, care îl numeşte „al treilea grup din UE”. Publicaţia comentează că „Grupul de la Vișegrad s-a dovedit a fi un actor atât de important în partida pentru viitorul Uniunii Europene, încât premierul Greciei a decis să pună la cale o alianță a statelor Uniunii situate la Marea Mediterană”. Liantul Grupului de la Vişegrad este opoziţia celor patru state membre faţă de politica migraţionistă a Germaniei, mai scrie Rzeczpospolita, care arată şi că Europei îi lipsesc în prezent o viziune şi un ţel comun. Problema refugiaţilor care bat la porţile Europei rămâne în continuare serioasă, atrage atenţia şeful misiunii ONU în Libia. Potrivit La Stampa, el a avertizat că „În Libia sunt 235.000 de migranţi care aşteaptă să găsească o modalitate să plece în Italia. Este crucial să se restabilească siguranţa în ţară, pentru a combate fenomenul traficului de fiinţe umane care se împleteşte cu cel al terorismului”. „O provocare europeană necesită un răspuns european, iar acest răspuns este relocarea”, arată comisarul pentru migraţie citat de publicaţia Kathimerini. Comisarul arată că deja în Grecia există 50.000 de refugiaţi nou-veniţi iar în Italia cifra lor este de 25.000. Pe lângă provocările legate de criza refugiaţilor, Brexit şi politicile financiare ale unor state membre, Uniunea Europeană se confruntă cu un risc politic de origine externă, după cum susţine preşedintele Parlamentului European. Ziarul spaniol La Razon îl citează pe responsabilul european care arată că în cazul în care Donald Trump câştigă alegerile prezidenţiale din Statele Unite, acest scenariu – cităm – „ar implica prezenţa ‘evidentă a unui om iresponsabil’ într-o funcţie care cere cel mai mare simţ al responsabilităţii”. Iar acest lucru „ar încuraja posibile tentative de a imita şi în Europa”, mai avertizează Martin Schulz. Tot despre calcule electorale scrie şi presa de peste Prut, care reia un sondaj prezentat la Chişinău, ce îl creditează pe liderul socialiştilor, Igor Dodon, cu cele mai multe şanse la alegerile prezidenţiale din octombrie. Ziarul Timpul scrie că Igor Dodon ar obţine 36% din voturi, în timp ce Maia Sandu, şefa Partidului Acţiune şi Solidaritate, ar strânge 16% din sufragii. Iar ziarul Independent din Chişinău arată că 40,2% dintre respondenţi ar opta pentru Uniunea Euro-Asiatică în timp ce doar 36,7 ar prefera aderarea la Uniunea Europeană.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
