Presa internaţională îşi manifestă interesul pentru summitul informal al UE de la Bratislava. Potrivit LE MONDE, la Bratislava se ţine un summit european pentru a ‘relua controlul’, iar dacă se va solda cu un eşec, UE riscă „un proces de dezintegrare”.
GAZETA WYBORCZA scrie că „Înaintea summitului, la Bratislava domină aversiunea față de sloganuri mari și reforme revoluționare”, iar LA LIBRE BELGIQUE consideră că UE se află într-o „situaţie critică”, aşa cum a recunoscut Angela Merkel la sosirea sa la Bratislava. Preşedintele francez, François Hollande, a avertizat în legătură cu viitorul Uniunii Europene, pentru care urmează fie o ‘diluare’, fie dimpotrivă, va avea voinţa comună de a da Europei un proiect, „un nou impuls”, iar premierul slovac a continuat în aceeaşi notă: „Trebuie să arătăm unitate. Vrem, cu toţii, să arătăm că proiectul european este unic şi că vrem ca el să continue”.
Nu este de aşteptat ca summitul de la Bratislava să se încheie cu decizii importante, dar liderii europeni vor să definească măsuri care să ilustreze plus-valoarea europeană într-o serie de domenii importante pentru toţi – scrie LA LIBRE BELGIQUE.
Ziarul elveţian LE TEMPS enumeră 7 probleme care deranjează. Cei 27 vor să schiţeze „o foaie de parcurs” pentru a relansa Europa, dar apelurile la unitate se lovesc de divergenţe tot mai adânci, apreciază ziarul, care enumeră domeniile în care există dificultăţi: o Uniune Europeană fără Marea Britanie, slabită, care nu se înţelege pe politica referitoare la refugiaţi, în care se concretizează greu propunerile pentru asigurarea apărării continentului, o Europă care se confruntă cu ameninţarea teroristă; în plus, este conştientă de bilanţul nesatisfăcător al Comisiei Juncker şi, mai nou, are de rezolvat scandalul iscat de propunerea ministrului luxemburghez de externe de excludere a Ungariei din Uniune.
Potrivit LE FIGARO, „în lipsa unei armate europene o cooperare militară întărită a celor 27 este una din provocarile summitului de la Bratislava. Ziarul îl citează pe preşedintele francez care a spus cu voce tare ceea ce gândesc mulţi lideri europeni în contextul alegerilor prezidenţiale americane care ar putea duce la o întoarcere a SUA la o politică izolaţionistă – „Dacă Statele Unite aleg să se distanţeze, Europa trebuie să fie capabilă să se apere singură”.
„La Bratislava, reuniunea unei Europe divizate”- titrează LA CROIX. Liderii europeni ar trebui să-şi arate unitatea, dar îşi ascund cu greu divergenţele pe multe subiecte, scrie ziarul. Liderii celor 27 de state participante şi-au definit de la început trei domenii prin care intenţionează să reînvie Uniunea Europeană: securitatea, creşterea economică şi tineretul, dar găsirea unei înţelegeri se profilează a fi dificilă. Gazda reuniunii, primul ministru slovac, Robert Fico, şi-a îndemnat invitaţii să evite scenariul des întâlnit la summiturile UE de a se limita la exprimarea unor intenţii, deoarece momentul prezent cere realism, fermitate şi hotarâre. „După Brexit şi riscurile legate de Brexit, mi se pare absolut necesar să fim foarte oneşti”, a spus Robert Fico.
LA REPUBBLICA îl citează pe premierul Matteo Renzi cu un apel la stabilitate: „Stabilitatea copiilor noştri este cea mai importantă, mai importantă chiar decât regulile”. Acelaşi ziar se referă şi la încercarea celor 27 de a ajunge la o înţelegere în domeniul economic, având în vedere că preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a exprimat deja în favoarea unei „flexibilităţi inteligente care să nu blocheze creşterea”. Ziarul aminteşte şi despre tratatul de liber schimb cu SUA, pe care Italia îl sprijină, spre deosebire de Franţa.
Primul summit european de după votul britanic pentru ieşirea din UE suscită şi interesul presei britanice. Potrivit THE GUARDIAN, Donald Tusk le cere liderilor UE să nu „irosească” criza generată de Brexit – Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a arătat că actuala criză generată de Brexit reprezintă o oportunitate pentru a schimba direcţia în care se îndreaptă UE.
Donald Tusk le cere liderilor europeni să privească această criză cu luciditate. Şi THE TELEGRAPH îl citeaza pe Tusk, care le-a cerut liderilor UE să privească „sobru și cu brutală onestitate” crizele cu care se confruntă Uniunea Europeană.
Şi tot TELEGRAPH titrează: Summitul de la Bratislava: oficialităţile spun că soluţia pentru a bloca criza este de „a nu mai critica Bruxellesul”, dar Merkel recunoaşte că „situaţia este critică”.
Summitul de la Bratislava are loc în contextul în care premierul ungar, Viktor Orban, a declarat că Ungaria va veni cu propriile propuneri din partea statelor est-europene, mai scrie TELEGRAPH. Grupul de la Visegrad pregăteşte un proiect de propunere care va fi înaintat Consiliului European şi acesta va fi – spune Orban – un moment important în viaţa celor 4 ţări ale grupului.
DIE TAGESZEITUNG face de asemenea referire la acest subiect: „Cel mai mult enervează Grupul de la Visegrad – Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia – care a făcut ca noţiunea de bloc răsăritean să câştige o nouă valabilitate. Populiştii de dreapta de la Budapesta şi Varşovia sunt total în asentimentul populiştilor de stânga din Praga şi Bratislava în sensul că doresc dinspre Bruxelles subvenţii şi ajutoare, dar nu şi standarde democratice. Ei cântă cu toţii pe claviatura naţionalismului şi se profilează în politica internă către o poziţie îndărătnică faţă de UE. Alianţa înfiinţată în 1991 ar urma să ajute la depăşirea comună a transformării în direcţia capitalismului şi este în momentul de faţă mai activ decât oricând. Austria, Croaţia şi Serbia sunt încurajate să adere”.
Austriacul DER STANDARD consideră că „Summitul de la Bratislava este debutul procesului de reforme”. La Bratislava şefii de stat şi de guvern fac primii paşi spre o reformare a UE după Brexit, concentrându-se asupra securităţii interne şi externe, precum şi asupra creşterii economice. În privinţa repartizării cotelor de refugiaţi, nu sunt de aşteptat progrese, mai ales după împotrivirea statelor est-europene. Se doreşte o „solidaritate flexibilă” în rezolvarea problemei, dar o repartizare poate avea loc doar „de bunăvoie”.
Elveţianul NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, în articolul intitulat „Încotro după Brexit?”, este de părere că lipseşte consensul privind aplicarea unor mari reforme. Cu toate acestea participanţii la summitul de la Bratislava vor să demareze un proces de reformă de şase luni denumit „Agenda de la Bratislava”, pentru a reda cetăţenilor un sentiment de securitate şi control.
Gabriela Sirbu
